DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahoryea

ahoryea (a-hór-yĭa) adv – tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; tsi nu easti ligat (tsi easti dispãrtsãt) di tsiva; horyea, ahorea, gorea, anamera, afoarã, dispãrtsãt, etc.;
(expr: mi fac ahoryea = mi dispartu cu casa)
{ro: separat}
{fr: séparément}
{en: separately}
ex: mãcãm ahoryea (catiun tu loclu-a lui); s-lu-aledz ahoryea (di-unã parti) grãnlu, ahoryea meljlu; deadun zburãm, ahoryea acãchisim; doilji frats s-featsirã ahoryea
(expr: s-dispãrtsãrã cu casa)

§ ahorea (a-hó-rea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: macã mãcã ahorea (singur di-unã parti; dispãrtsãt)

§ horyea (hór-yea) adv – (unã cu ahoryea)
ex: noi nu avem altã, horyea (afoarã) di aesti

§ huryeatã (hur-yĭá-tã) sf huryeati/huryeate (hur-yĭá-ti) – ncljinari cãtrã dispãrtsãri, dispãrtsãri ahoryea, dispãrtsãri
{ro: separatism, separaţie}
{fr: séparation; grossièreté}
{en: separation; rudeness}

§ gorea (ghó-rea) adv – (alãsat, bãgat) di-unã parti, afoarã, ahoryea
{ro: exceptând, separat, afară de}
{fr: à part, hors, séparément}
{en: separately, out of, outside}
ex: gorea (afoarã) di tini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtrãmã1

cãtrãmã1 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); aghemi, ghemi, fãrnu, frãn, afãr
{ro: frâu}
{fr: bride}
{en: bridle}
ex: bagã-lj cãtrãmãlu a calui

§ ncãtrãmedz1 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – bag cãtrãmãlu a calui; trag di cãtrãmãlu-a calui tra s-astãmãtseascã; lj-aspun a calui (cu-unã minari a cãtrãmãlui, a fãrnului) cãtrã iu si s-ducã; lu-acats calu cu cãtrãmãlu di-un par tra s-nu s-minã dit loc (cãndu mini voi s-fac un altu lucru)
{ro: înfrâna calul}
{fr: brider un cheval}
{en: bridle}
ex: ncãtrãmã calu (bãgã aghemea a calui) cã vrea s-njargã la pãnãyir

§ ncãtrãmat1 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãmati/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – (calu) tsi-lj s-ari bãgatã cãtrãmãlu; (calu) tsi easti astãmãtsit (cu-unã trãdzeari a cãtrãmãlui)
{ro: înfrânat (calul)}
{fr: bridé (un cheval)}
{en: bridled}

§ ncãtrãmari1/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrã-mãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal easti ncãtrãmat
{ro: acţiunea de a înfrâna calul; înfrânare de cal}
{fr: action de brider un cheval}
{en: action of bridling}

§ discãtrãmedz (dis-cã-trã-médzŭ) vb I discãtrãmai (dis-cã-trã-máĭ), discãtrãmam (dis-cã-trã-mámŭ), discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmari/dis-cãtrãmare (dis-cã-trã-má-ri) – scot curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); alas (slãghescu) fãrnul dit mãnã tra s-poatã calu si s-ducã iu va; disfãrnu
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghemi/gheme

ghemi/gheme (ghĭé-mi) sf ghenj (ghĭénjĭ) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); aghemi, fãrnu, frãn, afãr, cãtrãmã
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: cal fãrã ghemi

§ aghemi/agheme (a-ghĭé-mi) sf aghenj (a-ghĭénjĭ) – (unã cu ghemi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lutsescu

lutsescu (lu-tsĭés-cu) vb IV lutsii (lu-tsíĭ), lutseam (lu-tsĭámŭ), lutsitã (lu-tsí-tã), lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) – arãspãndescu lunjinã (tsi easi dit mini icã ari cãdzutã pri mini di iuva sh-easti turnatã nãpoi); yilcescu, nyilicescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, lim-bisescu, ascapir, scãntiljedz, licuredz, licuricescu, licrãsescu
{ro: luci, străluci}
{fr: luire, briller}
{en: shine, sparkle}
ex: ninga nu lutsi (nu featsi dzuã); oda lutsea di lunjinã; lutsea (nyilcea) di mushuteatsã di-ts loa ocljilj; s-vã lutsits (lunjinats) fãtsli-a voastri; pãlatea eara di fildish, cu chetri di yeamãndzã tsi lutsea ca soarili; fatsa-lj lutsea ca soarili; diparti lutsea nã lunjinã njicã; stranjili atseali, pri cari cãdea mundzãli a soarilui, lutsea, di-ts loa ocljilj; a lui ãlj si loarã ocljilj, ahãntu lutsea feata!

§ lutsit (lu-tsítŭ) adg lutsitã (lu-tsí-tã), lutsits (lu-tsítsĭ), lutsiti/lutsite (lu-tsí-ti) – (fatsã) tsi arãspãndeashti lunjinã (tsi easi dit ea icã cãdzutã pri ea sh-turnatã nãpoi); faptu s-anyiliceascã; yilcit, nyilicit, anyilicit, nyilcit, limbisit, ascãpirat, scãntiljat, licurat, licuricit, licrãsit
{ro: lucit, strălucit}
{fr: brillant, rayonnant, resplendissant}
{en: shined, sparkled, brilliant}
ex: ma mushatã sh-ma lutsitã di nãsã, tu lumi nu s-afla; lutsitã Stã-Viniri, ti pãlãcãrsesu, ascapã-nj natlu di lãngoari; lutsitlu-a ljei Hristo; Stã-Mãria lutsita; lutsit amirã; tserbul cu crutsi: lutsitlu; arsãri lutsitlu (deadi, s-alinã soarili) nã urghii

§ lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) sf lutsiri (lu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva lutseashti; yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lim-bisiri, lampsi, licur, ascãpirari, scãntiljari, licurari, licuriciri, licrã-siri
{ro: acţiunea de a luci, de a strãluci; lucire, strălucire}
{fr: action de luire, de briller; lueur}
{en: action of shining, of sparkling}

§ nilutsitã (ni-lu-tsí-tã) sf fãrã pl – ninti ca s-lutseascã; nidatã (soarili)
{ro: înainte de a luci}
{fr: avant de luire}
{en: before shining}
ex: nica nilutsitã (nica nidatã) ghini soarili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nulã

nulã (nú-lã) sf nuli/nule (nú-li) – numirlu 0 cari dzãtsi cã iuva (tu-un loc) nu s-aflã vãrnu, cã nu-ari nitsi un; sãfãr, sãfãri
{ro: zero, nulitate}
{fr: zéro, nullité}
{en: zero}
ex: agãrshish s-lji badz nã nulã

§ nul (núlŭ) adg nulã (nú-lã), nulj (núljĭ), nuli/nule (nú-li) – tsi nu easti dip tsiva; tsi nu-ahãrzeashti tsiva; tsi nu-ari nitsiunã tinjii
{ro: nul}
{fr: nul}
{en: null, amounting to nothing}
ex: nulã (trã dip tsiva) li ari tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oacãrnu

oacãrnu (ŭá-cãr-nu) adg oacãrnã (ŭá-cãr-nã), oacãrnji (ŭá-cãr-nji), oacãrni/oacãrne (ŭá-cãr-ni) – oai (birbec, njel) albã sh-cu caplu lai (icã cu cicioarli lãi)
{ro: oaie albă afară de cap care este negru (sau de picioare negre)}
{fr: mouton blanc à la tête noire (ou aux pieds noirs)}
{en: white sheep with black head (or black feet)}

§ ocren (ó-crenŭ) adg ocrenã (ó-cre-nã), ocrenj (ó-crenjĭ), ocreni/ocrene (ó-cre-ni) – (unã cu oacãrnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pulbiri/pulbire

pulbiri/pulbire (púl-bi-ri) sf pulbiri (púl-birĭ) – adunãturã di cumãts multu minuti sh-lishoari ca fãrina (ishiti dit sãrmarea i zminutarea a unei lugurii durã, vãrtoasã, ca tsara i loclu, bunãoarã); pulviri, spulbir, curnjahto, puh, puho;
(expr: ti fac pulbiri = ti fac cumãts ca pulbirea, di nu va s-armãnã tsiva di tini; ti afãnsescu, ti vatãm)
{ro: pulbere, praf}
{fr: poussière}
{en: dust}
ex: mi umplui di pulbiri; imnã prit pulbiri; nã pulbiri eara yitria; pulbirea ca nor si scoalã; cara lu-agudi, pulbiri s-featsi
(expr: l-vãtãmã); pulbiri shi sari
(expr: s-nã vatãmã) prindi s-nã facã doilji, cara s-ti-aflã aoatsi

§ pulviri/pulvire (púl-vi-ri) sf pulviri (púl-virĭ) – (unã cu pulbiri)

§ pulbirami/pulbirame (pul-bi-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pulbiri; loc cu multã pulbiri
{ro: prăfărie}
{fr: grande quantité de poussière}
{en: dustiness; large quantity of dust}

§ spulbir1 (spúl-birŭ) sf spulbiri/spulbire (spúl-bi-ri) – (unã cu pulbiri)
ex: muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari

§ mpulbir (mpúl-birŭ) (mi) vb I mpulbirai (mpul-bi-ráĭ), mpulbiram (mpul-bi-rámŭ), mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) – umplu (lu-acoapir) cu/di pulbiri; l-fac pulbiri
{ro: umple (acoperi) de praf}
{fr: remplir (couvrir) de la poussière}
{en: fill (cover) with dust}
ex: di vimtu nji si mpulbirarã (nji si umplurã di pulbiri) tuti lucrili din casã

§ mpulbirat (mpul-bi-rátŭ) adg mpulbiratã (mpul-bi-rá-tã), mpul-birats (mpul-bi-rátsĭ), mpulbirati/mpulbirate (mpul-bi-rá-ti) – tsi easti umplut (acupirit) di pulbiri
{ro: umplut (acoperit) de praf}
{fr: rempli (couvert) de la poussière}
{en: covered by dust, filled with dust}

§ mpulbirari/mpulbirare (mpul-bi-rá-ri) sf mpul-birãri (mpul-bi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti mpulbirat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn