DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dinami/diname

dinami/diname (dhí-na-mi) sf fãrã pl – harea tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, fortsã, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet
{ro: putere}
{fr: pouvoir, puissance, force}
{en: force, power}

§ adinãtsescu (a-dhi-nã-tsés-cu) vb IV adinãtsii (a-dhi-nã-tsíĭ), adinãtseam (a-dhi-nã-tseámŭ), adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) – ãnj si njicshureadzã (slãgheashti, cheari) dinamea, putearea; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: débiliter, affaiblir}
{en: weaken, lose power}
ex: multu mi adinãtsi (slãghi) heavra

§ adinãtsit (a-dhi-nã-tsítŭ) adg adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsits (a-dhi-nã-tsítsĭ), adinãtsiti/adinãtsite (a-dhi-nã-tsí-ti) – tsi-lj slãghi (lj-si njicshurã) dinamea; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: débilité, affaibli}
{en: weakened}

§ adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) sf adinãtsiri (a-dhi-nã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui ãlj si njicshureadzã putearea; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi; slăbire}
{fr: action d’affaiblir}
{en: action of losing power}

§ adinãmii/adinãmie (a-dhi-nã-mí-i) sf adinãmii (a-dhi-nã-míĭ) – niputeari, slãbilji, slãbintsã, slãbeatsã
{ro: slăbiciune}
{fr: faiblesse, débilité}
{en: weakness}
ex: am mari adinãmii (nu-am dip dinami, puteari); am mari adinãmii (slãbintsã, vreari) trã tini

§ adinat (a-dhí-natŭ) adg adinatã (a-dhí-na-tã), adinats (a-dhí-natsĭ), adinati/adinate (a-dhí-na-ti) – slab, fãrã puteari
{ro: slab, fără vigoare}
{fr: faible, débile}
{en: weak, feeble}

§ adinaton (a-dhí-na-ton) adv – tsi nu easti tu putearea-a vãrnui tra s-lu facã; tsi nu poati si s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ou1

ou1 (óŭ) sn oauã (ŭá-ŭã) – atsea tsi fatsi gãljina, gurguljitos (aru-cutos, stronghil) shi mari cãt un mer njic, cu coaji albã, bun trã mãcari sh-dit cari, dupã tsi easti clucit di gãljinã, easi un pulj; ghelã dit cur;
(expr:
1: oauã oclji; oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi), di-aradã, cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga);
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: canda tini featsish oulu-atsel aroshlu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-alavdã cã ari faptã un lucru greu trã fãtseari shi sã shtii ghini cã el nu-ari putearea s-lu facã;
4: dit oauã hearti, pot ca s-easã vãrãoarã pulj? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu si shtii cã un lucru nu-ari cum si s-facã, easti adinaton;
5: shed (stau) pri oauã = stau tu loclu-a meu; nj-mutrescu lucurlu (a meu); nu mi-ameastic tu lucri xeani;
6: calcu ca pi oauã = imnu cu multã cãshtigã, cu multu-angãtan, peagalea, cu multã fricã, ca furlu, ca unã vulpi;
7: furã oauãli di sum cloci = (i) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna; (ii) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea;
8: ca scos dit ou = chischin, curat, ndreptu;
9: easti di doauã oauã = easti tivichel, glar;
10: nu-nj si vãpsi oulu = nu u scosh ãn cap, nu u scosh naparti cu-atseali tsi cãftam s-adar;
11: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
12: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
13: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, cari nu fatsi tsiva, tsi nu s-minã;
14: l-tsãn ti oauã-aroshi = l-tsãn tri mostrã, mash ashi “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”, cã nu-am ananghi di el;
15: nj-yini oulu la gurã = nj-si disfatsi orixea;
16: di ou lu-adarã bou = s-alavdã cu lucrili njits, di njicã simasii, tsi li fatsi mãri; s-mãreashti multu cu lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
17: cama ghini az un ou dicãt mãni un bou = easti ma ghini s-hii ifhãrãstisit cu tsi ai tu mãnã, dicãt s-ti nyisedz cã va s-ai ma nclo un lucru mari trã cari nu eshti sigur;
18: azã furi un ou, mãni va furi bou = macã nchiseshti s-furi lucri njits fãrã simasii, va s-agiundzi ma nãpoi s-hii fur mari;
19: oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = totna lucrul a altui tsã si pari ma bun di-atsel a tãu;
20: cu un ou nu s-saturã omlu = omlu nu s-saturã cu putsãn, va s-aibã cãt ma multu;
21: dã oulu s-ljai gãljina = lipseashti s-fats njits curbãnj tra s-pots s-amintsã lucri mãri;
22: oulu nu s-lja cu curlu = nu s-aflã etim, nu s-amintã singur parãlu)
{ro: ou}
{fr: oeuf}
{en: egg}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uriz

uriz (u-rízŭ) sn urizuri (u-rí-zurĭ) – plantã dit fumealja-a grãnilor criscutã di om tu locurli caldi sh-cu multã apã (valturi, mucirli, muceari, etc.), cu trup subtsãri shi ndreptu, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu schicuri njits tu cari s-aflã fructili (gãrnutsãli albi, tsi sh-u-aduc cu gãrnutsãli di grãni), mãcarea di-aradã a multor oaminj dit locurli caldi; ariz, oriz;
(expr: uriz tu sulã = lucru adinaton, lucru tsi nu poati si s-facã)
{ro: orez}
{fr: riz}
{en: rice}
ex: cu urizlu tsi vidzush featsi un pileaf; va s-arucã pisti cal niheamã uriz shi yin

§ ariz (a-rízŭ) sn arizuri (a-rí-zurĭ) – (unã cu uriz)
ex: nj-deadirã nã misurã cu ariz

§ oriz (o-rízŭ) sn orizuri (o-rí-zurĭ) – (unã cu uriz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã