DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

atihii/atihie

atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}

§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)

§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini

§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}

§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinami/diname

dinami/diname (dhí-na-mi) sf fãrã pl – harea tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, fortsã, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet
{ro: putere}
{fr: pouvoir, puissance, force}
{en: force, power}

§ adinãtsescu (a-dhi-nã-tsés-cu) vb IV adinãtsii (a-dhi-nã-tsíĭ), adinãtseam (a-dhi-nã-tseámŭ), adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) – ãnj si njicshureadzã (slãgheashti, cheari) dinamea, putearea; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: débiliter, affaiblir}
{en: weaken, lose power}
ex: multu mi adinãtsi (slãghi) heavra

§ adinãtsit (a-dhi-nã-tsítŭ) adg adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsits (a-dhi-nã-tsítsĭ), adinãtsiti/adinãtsite (a-dhi-nã-tsí-ti) – tsi-lj slãghi (lj-si njicshurã) dinamea; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: débilité, affaibli}
{en: weakened}

§ adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) sf adinãtsiri (a-dhi-nã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui ãlj si njicshureadzã putearea; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi; slăbire}
{fr: action d’affaiblir}
{en: action of losing power}

§ adinãmii/adinãmie (a-dhi-nã-mí-i) sf adinãmii (a-dhi-nã-míĭ) – niputeari, slãbilji, slãbintsã, slãbeatsã
{ro: slăbiciune}
{fr: faiblesse, débilité}
{en: weakness}
ex: am mari adinãmii (nu-am dip dinami, puteari); am mari adinãmii (slãbintsã, vreari) trã tini

§ adinat (a-dhí-natŭ) adg adinatã (a-dhí-na-tã), adinats (a-dhí-natsĭ), adinati/adinate (a-dhí-na-ti) – slab, fãrã puteari
{ro: slab, fără vigoare}
{fr: faible, débile}
{en: weak, feeble}

§ adinaton (a-dhí-na-ton) adv – tsi nu easti tu putearea-a vãrnui tra s-lu facã; tsi nu poati si s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

slab1

slab1 (slábŭ) sm fãrã pl – harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu hibã bun (s-hibã arãu); harea tsi pãrãstiseashti arãulu; slabã, arãu, rãu, lãeatsã, taxirati
{ro: rău}
{fr: mal, inconvénient}
{en: evil}
ex: di-i trã slab (arãu, lucrili slabi), lãilji s-nji bag; nu lj-adusi vãrnu slab (arãu); omlu tu slab (lãeatsã) caftã oaminj sh-pãrigurii; lj-am faptã vãr slab (lãeatsã, lucru-arãu) di nu yini s-mi veadã

§ slabã (slá-bã) sf slabi/slabe (slá-bi) – hui urutã tsi poati s-u aibã un om; nvitsãturã urutã; harea tsi-l fatsi omlu s-hibã arãu; slab, arãu, rãu, hui, etc.
{ro: rău, apucătură rea}
{fr: habitude mauvaise}
{en: bad habit}
ex: slaba-a lui (huea-a lui urutã) acreashti oarã di oarã; n casã ari tuti slabili (lucrili slabi, taxirãtsli, lãngorli)

§ slab2 (slábŭ) adg slabã (slá-bã), slaghi (slághĭ), slabi/slabe (slá-bi) – sab, sclab;
1: tsi nu easti gras; tsi easti macru; tsi easti fãrã puteari; adinat, atih, zãif, zãifcu;
2: tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti, arali; tsi ari hãri uruti (lãi, nibuni); arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.
{ro: slab; rău}
{fr: maigre, faible; mauvais, méchant}
{en: lean, weak; bad, wicked, evil}
ex: tatã-tu slab (tsi nu easti gras), fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); oili a lui, s-li suflai, cãdea mpadi: ahãntu slabi (adinati) eara; soarili slab (adinat) lu-arup sudori; nu-i lucru slab (arãu) s-nidzem aclo; easti un om slab (arãu, piricljos); sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, urutã); carnea easti slabã (macrã); di om slab (arãu), largu; ti bati, easti om slab (om arãu); slab (greu, arãu) njardzi lucrul; avea un om tsi lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab (lucri nibuni); shi-lj dzãtsi, cã lucru slab (arãu, nibun) curã tu mesi; adunã di earba-aestã sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, greauã); tu vãsilia-a lui, om fur sh-om slab (arãu) nu bãna; shedz, bune, shedz, slabe!; tuts furlji sh-tuts lãilji shi slaghilji (arãilji) oaminj; om slab (arãu) nu hiu, arãu nu-am faptã la vãrnã; s-aleagã cari-i bunlu shi sã-lj pitreacã slablu (atsel tsi nu-i bun, nibunlu) nãpoi

§ sclab (sclábŭ) adg sclabã (sclá-bã), sclaghi (sclághĭ), sclabi/sclabe (sclá-bi) – (unã cu slab)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn