(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

{ro: acţiunea de a colora cu brusturi}
{fr: action de colorer à l’aide des “brushtiri”}
{en: action of coloring with “brushtiri”}

§ brushternitsã (brush-tér-ni-tsã) sf brushternitsã (brush-tér-ni-tsã) – hãlati cu cari s-lucreadzã tsãsãtura buisitã cu brushtir; bãtalji?
{ro: unealtã cu cari se lucreadzã materiale vopsite cu brustur; piuă(?)}
{fr: mortier(?)}
{en: mortar(?)}
ex: avea brushternitsã cu doauã-aroati, cã nãs cu broshtu lucra

§ brushcer (brush-cĭérŭ sn brushceri (brush-cĭérĭ) – itsi soi di earbã tsi creashti agrã prit grãdinj, cãmpuri sh-pãduri sh-di-aradã nu easti bunã trã tsiva; jumearã
{ro: buruiană, bălărie}
{fr: mauvaises herbe}
{en: weed}
ex: eara un stog di brushceri (jumeari)

21: di la cap s-amputi pescul = zborlu tsi s-dzãtsi cãndu lucrili s-duc anapuda shi stepsul ahiurheashti cu-atselj ma mãrlji, cu capitli;
22: am cap, ãnj talji caplu, nj-lja caplu, nj-aprindi caplu, etc. = hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu;
23: cap ligat = cap cu minti sãnãtoasã, cu giudicatã bunã, cap tsi mindueashti ghini;
24: un cu dauã capiti = un gioni cutidzãtor, cu gãireti;
25: (trec, s-fac) “doi” anj ãn cap = (trec, s-fac) tamam “doi” anj;
26: dau cap, scot caplu = mi-aspun, mi ved, mi-alãncescu, mi ndzãmedz; es nafoarã;
27: nu pot sã scot caplu iuva; nu am iu sã scot caplu; nj-bãgai caplu tu loc = nj-easti multã arshini, mi-arushinai multu, mi ngroapã loclu;
28: (nj-)aplec caplu = mi ncljin, mi tãpinjusescu, u-adun coada, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, etc.;
29: cu caplu nghios = amãrãt, nvirinat, cripat, tapin, tãpinusit;
30: cu caplu-aspindzurat, lu-aspindzurai caplu = (i) hiu nvirinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, cripat, etc.; (ii) escu cãtãdixit, nj-si freadzirã nãrli, nj-adunai coada, etc.;
31: hiu domnu pri caplu-a meu = fac cum voi mini, nu fac tsi-nj dzãc altsã, nu tsãn di vãrnu tu bana-a mea;
32: nj-bag caplu tu tastru = mi afierusescu, mi fac curbani (tilefi);
33: lj-mãc caplu = ãl mor, ãl vatãm;
34: mut (scol) caplu = mi ximut, rebilipsescu; mi-alumtu cu oaminjlji a unei chivernisi dit cratlu iu bãnedz di itia cã elj fac nindriptãts shi tirãnsescu dunjaea;
35: l-bag cu caplu tu loc = lu-aurlu, l-cãtigursescu multu;
36: nj-leg caplu = mi nsor;
37: mi scol cu noaptea n cap = mi scol di-andzari, tu hãrãxitã, tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii, etc.;
38: pri caplu-a meu! nj-bag caplu! = unã soi di giurat tsi s-fatsi dinintea-a unui om tsi nu nã pistipseashti, cu noima di “hiu sigur di-atseali tsi dzãc, giur cã-i dealihea, s-mor ma s-nu hibã dealihea, s-mi-agudeascã astrãpia, etc.”;
39: ãlj ljau caplu = ãlj talj caplu sh-lu-alas fãrã cap!;
40: nj-ljau caplu = fug di-aoa, mi fac afan, u-angan cãtsaua, li cãlescu, etc.;
41: s-lj-arachi caplu shi s-fudz; sã-lj ljai caplu shi s-fudz!; sã-lj ljai caplu di mushatã tsi easti = easti multu mushatã, nu-ari tu lumi ma mushatã di ea;
42: ãnj shuirã prit cap = ãnj treatsi prit minti;
43: nu mi doari caplu = nu-am ananghi, nu-am vãrã cripari, nu nj-adutsi vãrã ghideri;
44: nj-u da n cap = mi fatsi sã-nj yinã-andralã, mi mbeatã;
45: nj-adar caplu, lu-am adratã caplu = mi mbet, mi-am mbitatã;
46: nu shtiu iu nj-am caplu = hiu ahãntu acãtsat cã nu shtiu tsi s-fac prota;
47: nu dzãc cap = nu mi doari caplu, nu am dureari di cap;
48: u acot ãn cap; lu scot un lucru n cap = l-biti-sescu un lucru ashi cum ãl voi, u scot naparti, l-fac lucrul cum mi-arãseashti s-hibã adrat, amintu (azvingu) tu-unã alumtã, etc.;
49: nj-fac di cap; nj-fac dupã cum ãnj lja caplu vimtu = fac tsi voi, cum voi, cum ãnj treatsi prit minti, nu-ascultu di vãrnu;
50: u-adar cu cap sh-cu coadã = fac un lucru slab, nibun, cum nu lipseashti adrari;
51: din cap pãnã n coadã; di la cap pãnã la cicioari = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
52: nu-ari ni coadã, ni cap; ne cap, ne cior = easti ncãrshiljat, alocuta, sh-mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
53: lj-aprindu palji n cap; lj-aprindu caplu = lj-dzãc zboarã tsi-l cãrtescu, tsi lu-aprindu, tsi-l inãtusescu, tsi-l fac s-lu-acatsã dratslji;
54: nj-bat caplu di mur (stizmã) = mi frimintu multu shi nu shtiu tsi s-fac, nu pot s-ljau unã apofasi;
55: am fumuri ãn cap = nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap;
56: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã)
{ro: cap, căpăţână de usturoi, sfârc de sân, roată de caşcaval, capital, şef, capăt, extremitate, etc.}
{fr: tête; tête d’ail, têtin, bout de sein; fromage; capital, chef, bout, commencement, etc.}
{en: head, garlic cloves; nipple, cheese, capital, chief, end, etc.}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tricu fãndãclu pisti capitli-a noastri; caplu fatsi, caplu tradzi; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; cap ai, tsi u vrei mãdua?; voi cari avets cap? (fig: ma marli?); cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; caplu s-hibã ghini, scuturi (taxirãts) cãti s-vrei; nu s-aleadzi, iu-i caplu shi iu-i coada
(expr: easti mintit, alocuta, nu ari ni nchisitã ni bitisitã); cari s-ai cap trã discari, du-ti la moarã; cari ai cap trã discari, du-ti ndzeanã sh-huhutea; acãtsarã capitli sh-li tãljarã (fig: cãpiili sh-lji vãtãmarã); coada cap (fig: cãpii, ma mari) easti la noi sh-luplu picurar la oi; mizia scoasi cap
(expr: cãt fitrusi, cãt criscu niheamã); scoasi cap
(expr: nchisi si scoatã pronj) furuntselu; nu pot si scot caplu di fricã
(expr: nu pot s-es nafoarã); inshits soatsã, cu capitli goali
(expr: capitli neacupiriti); s-acãtsã tu caplu-a corlui
(expr: tu nchisita-a corlui); nu-ari nitsiun cap di alj
(expr: easti multu oarfãn); lj-supsi caplu di tsãtsã
(expr: lj-supsi gurguljlu); adu-nj dauã capiti
(expr: aroati) di cãshcãval; toclu mãca caplu (fig: capitalu); caplu (fig: capitalu) di paradz njicshurã; nj-mãcã calpuzanlu shi capitli
(expr: capitaljlu, paradzlji bãgats tu alishvirishi) shi diafurlu; ari capitli cu diafur
(expr: paradzlji bãgats cu toc); oili deadirã cap
(expr: s-alãncirã); da cap
(expr: s-aspun, s-ved, s-alãncescu) cãrvãnarlji la crutsi; deadirã cap fumeljli, si lj-arcãm cãrveljli; deadi un cap di-arãu
(expr: andzãmã un izvur); lãcrinjli-a ljei, un cap di-rãu
(expr: izvur); cap
(expr: da cap, s-alãncescu) sh-cudarlji; ishirã tu caplu
(expr: intrata, nchisita) a prumuvearãljei; mushatã, sã-lj ljai caplu; el ari cap ligat
(expr: tsi mindueashti ghini, cu giudicatã bunã), nu-lj lja caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); lj-loa multu caplu
(expr: eara multu dishteptu, nvitsa multu ghini); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: easti dishteptu); bãneadzã fãrã s-lu doarã caplu
(expr: fãrã cripãri); pãn tu oara-a moartiljei nu dzãsi cap (nu dzãsi cã-l doari caplu); di-atumtsea tricurã doi anj ãn cap
(expr: s-featsirã tamam doi anj); nu va poatã s-u scoatã n cap
(expr: nu va poatã s-bitiseascã lucrul, s-amintã, s-azvingã); n cap cu tini ni draclu nu u scoati
(expr: ni draclu nu poati s-ti-azvingã, s-amintã cu tini); s-lu scoatã lucurlu n cap
(expr: s-lu bitiseascã lucrul); cari i-atsel cu dauã capiti
(expr: cari easti atsel tsi s-pistipseashti gioni sh-cuteadzã s-facã…); mutã caplu
(expr: rebilipsi); ashtirnets-vã, nu mutats cap
(expr: nu vã ximutats); cari s-dutsi aclo, sh-bagã caplu tu tastru
(expr: s-fatsi curbani); s-tsã mãts caplu, s-tsã mãts!
(expr: s-ti moarã, s-ti vatãmã); tsi yini cu caplu nghios
(expr: nvirinat, tãpinusit)?; li-aspindzurarã capitli
(expr: s-cãtãdixirã, lã scãdzu tinjia, sh-li freadzirã nãrli, s-arushinarã); mi featsi s-nu pot si-nj scot caplu iuva
(expr: mi featsi s-mi-arushinedz multu); mi bãgarã cu caplu tu loc
(expr: mi-aurlarã multu); dusi, sh-lo caplu!
(expr: fudzi!); an, trã Stã Vinjiri, sh-ligã sh-el caplu
(expr: si nsurã); yinlu lj-u deadi n cap
(expr: lu mbitã, l-featsi sã-lj yinã an-dralã); lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); si scoalã cu noaptea n cap
(expr: si scoalã di andzari, tu hãrãxitã, etc.); mi giur pi caplu-a meu
(expr: mi giur, s-mor ma s-nu hibã dealihea); pi cap-tsã, nu mi-arãdi!
(expr: s-ti-agudeascã astrãpia ma s-mi-arãdz); sculã caplu
(expr: si ximutã, rebilipsi) Arbinshia; di tsi ts-arãdz va-ts cadã (yinã) pri cap; cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor); caplu tsã lu-aspargu, chefea nu ts-u-aspargu; caplu ca tãgari (mari ca tãgarea), ma minti nu-ari; altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu

§ cãpic1 (cã-pícŭ) sn cãpitsi/cãpitse (cã-pí-tsi) – cap ma njic
{ro: căpuşor}
{fr: petite tête}
{en: small head}

§ cãpos (cã-pósŭ) adg cãpoasã (cã-pŭá-sã), cãposh (cã-póshĭ, cãpoasi/cãpoase (cã-pŭá-si) – tsi ari caplu mari; tsi ari caplu gros shi aducheashti greu; tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi; cap di crinã, cap di shinic, cap di tãgari, etc.
{ro: căpăţânos}
{fr: qui a une grosse tête; têtu}
{en: with a big head; stubborn}

§ cãpitsãnã (cã-pi-tsắ-nã) sf cãpitsãnj (cã-pi-tsắnjĭ) –
1: partea di nai ma nsus a truplui di om (iu s-aflã ncljisã midua, acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpãtsãnã, cap, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
2: arãdãtsina (ca unã tseapã) di alj; cap di alj; cãpitsãnã di alj;
3: cumatã di zahãri faptã tra si sh-u-aducã cu un lucru tsi ari unã chipitã nsus sh-unã parti largã nghios (pri cari poati s-hibã bãgatã s-shadã; cãpitsãnã di zahari)
{ro: craniu, cap, căpăţână de usturoi, căpăţână de zahăr}
{fr: crâne, tête, gousse d’ail, pain de sucre}
{en: skull, head, clove of garlic, sugar-loaf}
ex: un la yinghits cãpitsãnj (capiti)

§ cãpãtsãnã (cã-pã-tsắ-nã) sf cãpãtsãnj (cã-pã-tsắnjĭ) – (unã cu cãpitsãnã)

§ cãpitãnj (cã-pi-tắnjĭŭ) sn cãpitãnji/cãpitãnje (cã-pi-tắ-nji) – unã soi di pungã di pãndzã ncljisã (cusutã di tuti pãrtsãli) sh-umplutã di lãnã (bumbac, puh., etc.) faptã maxus tra si s-bagã sum caplu-a omlui cãndu doarmi (pi scamnu iu s-shadi, la mesi cãndu s-andoapirã di tsiva, etc.); cãpitinj, cãpitunj, pruschefal;
(expr: fatsã di cãpitãnj = unã soi di pungã di pãndzã (cãtivãrãoarã chindisitã) tu cari s-bagã cãpitãnjlu tra s-nu s-murdãripseascã)
{ro: căpătâi, pernă}
{fr: chevet, oreiller, coussin}
{en: bed head, pillow}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj (la pruschefal)

§ cãpitinj (cã-pi-tínjĭŭ) sn cãpitinji/cã-pitinje (cã-pi-tí-nji) – (unã cu cãpitãnj)
ex: si-andoapirã pi cãpitinj; cãt fu lãndzitã nu fudzi di la cãpitinjlu-a ljei

§ cãpitunj (cã-pi-túnjĭŭ) sn cãpitunji/cãpitunje (cã-pi-tú-nji) – (unã cu cãpi-tãnj)
ex: bãgã vasilico sum cãpitunj; dutsi shi nhidzi cutsutlu sum cãpitunjlu a cumnatã-sai

§ capelã (ca-pé-lã) sf capeli/capele (ca-pé-li) – lugurii purtatã pri cap di oaminj (tra s-lji afireascã di ploai, soari, arcoari, etc.); cãpelã; cãciulã, cãciuã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi, cãlpachi
{ro: pălărie}
{fr: chapeau}
{en: hat}
ex: di cãndu fu tu Rumãnii, poartã capelã, nu fatsi cãbuli fesea; sh-muljerli a noastri ahiurhirã s-poartã capeli ca tu Ivropi; aflã nã preaclji di stranji ma buni sh-nã capelã-analtã

§ cãpelã (cã-pé-lã) sf cãpeli/cãpele (cã-pé-li) – (unã cu capelã)

§ capit1 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea (mardzina, caplu) dit bitisitã (sh-cãtivãrãoarã nchisitã) a unui lucru lungu (cioarã, spangu, banã, mes, prumuvearã, etc.); caput, cap, cornu, spitsã
{ro: capăt}
{fr: bout, extrémité}
{en: end, extremity}

§ caput (cá-putŭ) sn capu-ti/capute (cá-pu-ti) – (unã cu capit1)
ex: aflã caputlu a hirlui; u dusi pãnã tu caput (mardzini)

§ capit2 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – lãna tsi s-tundi di la caplu, gusha shi coada-a oailjei
{ro: lâna tunsă de la capul şi coada de oaie}
{fr: laine de mouton qui croît sur la tête, autour du cou et sur la queue}
{en: sheep wool taken from the head and tail}

§ cãpitedz (cã-pi-tédzŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – tundu “capit”-lu (lãna di la caplu shi coada-a oailjei)
{ro: tund “capitlu” oilor}
{fr: tondre le “capit” des moutons}
{en: shear the sheep “capit”}
ex: cãpitãm oili (tundem lãna di la caplu shi coada-a oailor)

§ capit3 (cá-pitŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – (unã cu cãpitedz)

§ cãpitat (cã-pi-tátŭ) adg cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitats (cã-pi-tátsĭ), cãpitati/cã-pitate (cã-pi-tá-ti) – (oaea) tsi easti tumsã la cap, gushi shi coadã; (lãna) tumsã di la caplu shi coada-a oailjei
{ro: tuns la cap şi la gât; (lâna) care vine de la cap şi gât}
{fr: tondue sur la tête et autour du cou}
{en: with head and neck sheared}

§ cãpi-tari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) sf cãpitãri (cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-capitã unã oai
{ro: acţiunea de a tunde “capitlu” de la oi}
{fr: action de tondre le “capit” des moutons}
{en: action of shearing the “capit” of sheep}

§ capishonã (ca-pi-shĭó-nã) sf capishoni/capishone (ca-pi-shĭó-ni) – unã soi di capelã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (tra s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); cãpush, zãrculã, culari, cuculã
{ro: capişon}
{fr: capuchon}
{en: hood}

§ cãpush2 (cã-púshĭŭ) sn cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu capishonã)
ex: bagã-ts cãpushlu n cap

§ capã (cá-pã) sf capi/cape (cá-pi) – palto cu capishonã (zãrculã); tãmbari, pãnãcapã, pãnucaplã
{ro: manta cu glugă}
{fr: manteau à capushon}
{en: coat with hood}

§ pãnucapã (pã-nu-cá-pã) sf pãnucapi/pãnucape (pã-nu-cá-pi) – (unã cu capã)

§ pãnucaplã (pã-nu-cá-plã) sf pãnucapli/pãnucaple (pã-nu-cá-pli) – (unã cu capã)

§ ncãpushedz (ncã-pu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncãpushai (ncã-pu-shĭáĭ), ncãpusham (ncã-pu-shĭámŭ), ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) – nj-trag capishonea pristi cap s-mi-afirescu di ploai (neauã, arcoari, soari, etc.); nj-bag nã mãndilã pristi cap (ca un capishon)
{ro: pune pe cap capişonul}
{fr: mettre le capuchon sur la tête}
{en: put the hood on the head}
ex: cara lu ncãpushe (lj-bãgã capishona, baltsul pristi cap) ghini, nu-avea pri iu s-lji intrã vimtul

§ ncãpushat (ncã-pu-shĭátŭ) adg ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushats (ncã-pu-shĭátsĭ), ncãpushati/ncãpushate (ncã-pu-shĭá-ti) – tsi sh-ari bãgatã capishonea pri cap (capishonea) tsi easti bãgatã pristi cap
{ro: cu capişonul pus pe cap}
{fr: avec le capuchon sur la tête}
{en: with the hood on the head}

§ ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) sf ncãpusheri (ncã-pu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ncãpushadzã
{ro: acţiunea de a pune pe cap capişonul}
{fr: action de mettre le capuchon sur la tête}
{en: action of putting the hood on the head}

§ capotã (ca-pó-tã) sf capoti/capote (ca-pó-ti) – stranj tsi s-poartã n casã i nafoarã tsi poati s-aibã mãnits shi zãrculã; cãpotã, capot
{ro: manta cu mâneci şi poate capişon}
{fr: peignoir, capote pourvue de manches et, des fois, de capuchon}
{en: housecoat or overcoat with sleeves and sometimes hood}

§ cãpotã (cã-pó-tã) sf cãpoti/cãpote (cã-pó-ti) – (unã cu capotã)

§ capot (ca-pótŭ) sn capoati/capoate (ca-pŭá-ti) – (unã cu capotã)
ex: dã-ts capotlu la nã parti; ãlj deadi capotlu si s-anvãleascã

§ cacutsã (ca-cú-tsã) sf cacutsã (ca-cú-tsã) – capotã njicã
{ro: manta mică}
{fr: petit peignoir, petit man-teau}
{en: small housecoat or overcoat}

§ capitalj (ca-pi-táljĭŭ) sn capitalji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – aveari (paradz, loc, pãrmãtii, etc.) cu cari omlu poati sã nchiseascã un lucru cu cari s-facã ma multã aveari (ca bunãoarã, sã-sh dishcljidã unã ducheani, s-acumpãrã oi cu cari s-facã mãxulji trã vindeari, etc.); cap, capital, cãpitalj, sirmae, seu
{ro: capital}
{fr: capital}
{en: capital}
ex: nu li ljau trã capitalj (cap) graili a lor; sh-adunã pãrã cu pãrã shi sh-featsi un capitalj

§ cãpitalj (cã-pi-táljĭŭ) sn cãpitalji/cãpitalje (cã-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)
ex: avets cãpitalji?; nu-am cãpitalj (paradz) s-dishcljid nã ducheani

§ capital (ca-pi-tálŭ) sn capi-talji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)

§ cãp (cắpŭ) sm cãpi (cắpĭ) shi cãchi (cắchĭ) shi sn cãpuri (cắ-purĭ) – omlu di frãmti ditu-unã hoarã (pulitii, crat, etc.); atsel tsi easti ma marli tu-unã parei di oaminj; un tsi s-aflã tu-unã semti (scarã) ma nsus di altsã (ditu-unã multimi di oaminj, tu-unã parei, sutsatã, etc. cari ascultã di el); cap, cãpii, frãmti, ma marli, mar, mãimar
{ro: şef}
{fr: chef}
{en: chief}
ex: celniclu easti ca pãrinti, ca cãp astãdz; celniclu easti cãplu (caplu) a fãlcariljei; him cupii fãrã picurar, fãrã cãp (mãimar); cãplu (frãmtea) a numtãljei easti nunlu; prota bea cãplu (ma marli); escu tu cãp (inshii protlu: zbor dit un agioc di ficiurits)

§ cãpii/cãpie (cã-pí-i) sf cãpii (cã-píĭ) –
1: cãp, cap, frãmti, ma marli, mar, mãimar, tãpar;
2: semtea (loclu) tsi u-ari shi lucrul tsi-l fatsi cãplu a unei multimi di oaminj; (fig: cãpii = fumealji (soi, scarã bunã); ugeachi)
{ro: şef, căpetenie; şefie, conducere}
{fr: chef, conducteur; commandement, protection}
{en: chief, leader, head; leadership, position of command}
ex: acatsã cãpia (atsel ma marli) a peshtilor; pitricurã la Dumnidzã cãpiili (ma mãrlji) a lor; tatã, di cãpii (fig: scarã, soi, ugeachi) mari; easti di soi, di cãpii (fig: ugeachi) mari

§ cãpitan (cã-pi-tánŭ) sm, sf cãpitanã (cã-pi-tá-nã), cãpitanj (cã-pi-tánjĭ), cãpitani/cãpitane (cã-pi-tá-ni) – atsel tsi easti caplu (ma marli) tu-unã ceatã di furi (tu-unã buluchi di oaminj tsi vor s-facã deadun un lucru, unã parti dit ascheri, etc.); cãpidan, capidan, cap, cãp, cãpii
{ro: căpitan}
{fr: capitain, chef}
{en: captain, chef}
ex: ligati ca capitani (ligati la cap ca neshti cãpitanj di furi)

§ cãpidan (cã-pi-dánŭ) sm, sf cãpidanã (cã-pi-dá-nã), cãpidanj (cã-pi-dánjĭ), cãpidani/cãpidane (cã-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
(expr: muljari cãpidanã = muljari livendã, gioanã, babageanã)
ex: moi mushatã cãpidanã
(expr: livendã, gioanã)

§ capidan (ca-pi-dánŭ) sm, sf capidanã (ca-pi-dá-nã), capidanj (ca-pi-dánjĭ), capidani/capidane (ca-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
ex: eara capidan (cãpitan di furi) la munti

§ cãpitã-natã (cã-pi-tã-ná-tã) sf cãpitãnati/cãpitãnate (cã-pi-tã-ná-ti) – lucrul (shi soea di lucru) tsi-l fatsi cariva tu chirolu tsi easti cãpitan di furi; ceatã di oaminj tsi ari n cap un cãpitan (shi loclu tsi-l ursescu nãsh); cãpitãnlãchi, cãpii
{ro: căpitănie}
{fr: capitai-nerie, commandement}
{en: captaincy, command}
ex: tu cãpitãnata al Jeacã (chirolu cãndu Jeacã cumãndãrsea furlji); Ali-Pasha asparsi cãpitãnatili

§ cãpitãnlãchi/cãpitãnlãche (cã-pi-tãn-lắ-chi) sf cãpitãnlãchi (cã-pi-tãn-lắchĭ) – (unã cu cãpitãnatã)

§ cãpitãnilji/cãpitãnilje (cã-pi-tã-ní-lji) sf cãpitãnilj (cã-pi-tã-níljĭ) – paradzlji tsi lã si da a furlor (sh-di-aradã-lj lja capidanlu-a lor) tra s-sãlãgheascã un sclav tsi lu-avea acãtsatã ninti; xagurauã, axagurauã, discumpãrari
{ro: răscumpărare, răsplată}
{fr: rachat, rançon}
{en: ransom, payment for buying the freedom of a prisoner}

{ro: acţiunea de a croi; de a plănui; croire}
{fr: action de couper, de tailler; coupe, confection; action de faire des projets}
{en: action of cutting (clothes); of planning}
ex: ficiorlu aestu va cruiri (fig: va bãteari, va sã-lj dãm un shcop)

§ cruiturã (cru-i-tú-rã) sf cruituri (cru-i-túrĭ) – fãtsearea di stranji i planuri; stranjlu faptu dupã cum eara cruit si s-facã; planlu faptu (cruit)
{ro: croitură; proiect, plan, trame}
{fr: confection; projet, plan}
{en: manufacture (dresses); project, plan}

§ cuirescu (cu-i-rés-cu) vb IV cuirii (cu-i-ríĭ), cuiream (cu-i-reámŭ), cuiritã (cu-i-rí-tã), cuiri-ri/cuirire (cu-i-rí-ri) – (unã cu cruescu)

§ cuirit (cu-i-rítŭ) adg cuiritã (cu-i-rí-tã), cuirits (cu-i-rítsĭ), cuiriti/cuirite (cu-i-rí-ti) – (unã cu cruit)

§ cuiriri/cuirire (cu-i-rí-ri) sf cuiriri (cu-i-rírĭ) – (unã cu cruiri)

§ curescu (cu-rés-cu) vb IV curii (cu-ríĭ), cuream (cu-reámŭ), curitã (cu-rí-tã), curiri/curire (cu-rí-ri) – (unã cu cruescu)
ex: alti cãti eu cuream; cireaplu mash curinda tru cari loc s-lu bagã

§ curit (cu-rítŭ) adg curitã (cu-rí-tã), curits (cu-rítsĭ), curiti/curite (cu-rí-ti) – (unã cu cruit)
ex: nu earam curits (cruits) ashi

§ curiri/curire (cu-rí-ri) sf curiri (cu-rírĭ) – (unã cu cruiri)

{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}
ex: ndrãshtirea-a livendzãlor va patru, tsintsi dzãli

§ ndrãshtedz (ndrãsh-tédzŭ) vb I ndrãshtai (ndrãsh-táĭ), ndrãshtam (ndrãsh-támŭ), ndrãshtatã (ndrãsh-tá-tã), ndrãshta-ri/ndrãshtare (ndrãsh-tá-ri) – (unã cu ndrãshtescu)
ex: ndrãshtãm (li tritsem pri la drãshtealã) vilendzãli

§ ndrãshtat (ndrãsh-tátŭ) adg ndrãshtatã (ndrãsh-tá-tã), ndrãshtats (ndrãsh-tátsĭ), ndrãshtati/ndrãshtate (ndrãsh-tá-ti) – (unã cu ndrãshtat)

§ ndrãshtari/ndrãshtare (ndrãsh-tá-ri) sf ndrãshtãri (ndrãsh-tắrĭ) – (unã cu ndrãshtari)

{ro: acţiunea de a lărgi, lărgire}
{fr: action d’élargir}
{en: action of widening}
ex: cãmeshli vor lãrdziri (si s-facã ma lãrdzi); arãulu s-lãrdzi (s-teasi, s-featsi ma largu) dupã ploai

§ lãrdzimi/lãrdzime (lãr-dzí-mi) sf lãrdzinj (lãr-dzínjĭ) – zborlu tsi-aspuni cãt di largu easti un lucru
{ro: lărgime}
{fr: largeur, étendue}
{en: width}
ex: pãndza ari lãrdzimi di (easti largã cãt) un cot; ari lãrdzimi nãmal

§ lãrguescu (lãr-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV lãrguii (lãr-gu-íĭ), lãrgueam (lãr-gu-ĭámŭ), lãrguitã (lãr-gu-í-tã), lãrguiri/lãrguire (lãr-gu-í-ri) – (unã cu lãrdzescu)

§ lãrguit (lãr-gu-ítŭ) adg lãrguitã (lãr-gu-í-tã), lãrguits (lãr-gu-ítsĭ), lãrgui-ti/lãrguite (lãr-gu-í-ti) – (unã cu lãrdzit)

§ lãrguiri/lãrguire (lãr-gu-í-ri) sf lãrguiri (lãr-gu-írĭ) – (unã cu lãrdziri)