DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adimtu

adimtu (a-dhím-tu) sn adimturi (a-dhím-turĭ) – pustavi di lãnã, dimit
{ro: postav de lână}
{fr: escot, bure}
{en: frieze, rough homespun (woollen material)}
ex: portu stranji di adimtu; fac adimtu, fac vilendzã

§ dimit (dhí-mitŭ) sn dimiti/dimite (dhí-mi-ti) – (unã cu adimtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brushtir

brushtir (brúsh-tirŭ) sn brushtiri (brúsh-tirĭ) – numã datã la ma multi planti, cu frãndzã multu mãri sh-lãrdzi, cu lilici murni-viniti adunati stog tu arapuni mãri cu schinj, dit a curi arãdãtsinã si scoati unã bueauã cu cari pot si sã nvãpseascã lucri ca pãndza, pustavea, etc., ashi cum s-fãtsea aoa sh-un chiro; arãdãtsina aroshi di brushtur; brushturã, brostu, broshtu, broshtur
{ro: brustur, lipan}
{fr: racine rouge d’une plante servant à colorer; bardane, glouteron}
{en: red root from a plant used for coloring; burdock}
ex: ningã api sh-la cãshirishti crescu brushtiri

§ brush-turã (brúsh-tu-rã) sf brushturi (brúsh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: si-ascumsi prit brushtiri

§ broshtu (brósh-tu) sn broshturi (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: nãs cu broshtu lucra; pãrmãtii ca broshtu shi untulemnu

§ brostu (brós-tu) sn broshturi(?) (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)

§ broshtur (brósh-turŭ) sn broshturi/broshture (brósh-tu-ri) – (unã cu brushtir)

§ brushtirusescu (brush-ti-ru-sés-cu) vb IV brushtirusii (brush-ti-ru-síĭ), brushtiruseam (brush-ti-ru-seámŭ), brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) – buisescu un lucru (pãndzã, pustavi) cu brushtir
{ro: colora cu brusturi}
{fr: colorer les tissus à l’aide des “brushtiri”}
{en: color material with “brushtiri”}
ex: adimtul nu-l brushtirusi (nu-l buisi cu brushtir)

§ brushtirusit (brush-ti-ru-sítŭ) adg brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusits (brush-ti-ru-sítsĭ), brushtirusi-ti/brushtirusite (brush-ti-ru-sí-ti) – tsi easti buisit cu brushtir
{ro: colorat cu brusturi}
{fr: coloré à l’aide des “brushtiri”}
{en: colored with “brushtiri”}

§ brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) sf brushtirusiri (brush-ti-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti cu brushtir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cruescu

cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)

§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã

§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuculj2

cuculj2 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita (bufca) di la zãrculã (cuculã); ciuciulã, ciuciulcã, fundã, tufã, bufcã;
(expr: cuculj di sfurlã = umflãtura di la capitlu di nsus a unei sfurlã)
{ro: moţ, creastă, vârf de glugă}
{fr: huppe, bout du capuchon}
{en: tuft, crest (of bird)}
ex: pulj cu cuculj; gãljinjli aesti suntu cu cuculj pri cap; s-avea ascumtã tu cuculjlu-a zãrculãljei

§ cuculjat (cu-cu-ljĭátŭ) adg cuculjatã (cu-cu-ljĭá-tã), cuculjats (cu-cu-ljĭátsĭ), cuculjati/cuculjate (cu-cu-ljĭá-ti) – tsi easti cu cuculj
{ro: moţat, cu creastă}
{fr: avec huppe, (capuchon) avec bout}
{en: with tuft, with crest}
ex: gãljina-atsea cuculjata; doi pulj cuculjats; peanili cuculjati; sfurlã cuculjatã

§ ciuciulã2 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cuculj2)
ex: dã-nj nã ciuciulã (bufcã, cuculj) trã zãrculã

§ ciuciulcã (cĭu-cĭúl-cã) sf ciuciultsi/ciuciultse (cĭu-cĭúl-tsi) – (unã cu ciuciulã2)

§ cuculã (cu-cú-lã) sf cuculi/cucule (cu-cú-li) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, culari
{ro: capişon, glugă}
{fr: capuchon}
{en: hood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culari2/culare

culari2/culare sf culãri (cu-lắrĭ) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, cuculã, cuculj
{ro: capişon}
{fr: capuchon}
{en: hood}
ex: bagã-ts cularea (cucula, zãrcula) pri cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn