DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adastu

adastu (mi) (a-dás-tu) vb I adãstai (a-dãs-táĭ), adãstam (a-dãs-támŭ), adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) – stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; ashteptu, shteptu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu
{ro: aştepta, adăsta}
{fr: attendre}
{en: wait}
ex: lu-adãstai (lu-ashtiptai) doauã sãhãts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) cama multu; nu shtiai tsi ti adãsta (ashtipta); dorlu easti c-adãstãm; adastã putsãn (ashteaptã putsãn, aravdã niheamã); adãstã (ashtiptã, arãvdã) noauã anj; tutã dzua ti-adãstai

§ adãstat (a-dãs-tátŭ) adg adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstats (a-dãs-tátsĭ), adãstati/adãstate (a-dãs-tá-ti) – tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, apãn-dãxit, apãndixit, pãndixit
{ro: aşteptat, adăstat}
{fr: attendu}
{en: waited}

§ adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf adãstãri (a-dãs-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ashteaptã; ashtiptari, shtiptari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri
{ro: acţiunea de a aştepta; aşteptare, adăstare}
{fr: action d’attendre}
{en: action of waiting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashteptu

ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai

§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz

§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}
{en: action of waiting, of receiving}
ex: tu ashtiptari, ãlj dãdea unã cu mãna; lã featsim bunã ashtiptari (aprucheari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn