{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

§ acumtinari/a-cumtinare (a-cum-ti-ná-ri) sf acumtinãri (a-cum-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acumtinã tsiva i cariva; acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari; astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupsiri, pãpsiri, pãfsiri, pãxiri, agãlisiri, apãnghisiri, aprucheari; chindruiri, chinduriri, pupusiri, etc.
{ro: acţiunea de a înceta, de a opri, de a poposi, de a primi, de a rezema, etc.; încetare, oprire, poposire, primire, rezemare, etc.}
{fr: action d’appuyer, de cesser, d’arrêter, de faire une halte, d’apaiser, d’abriter, d’approcher, d’accueillir, d’appuyer, etc.}
{en: action of stopping, of making a halt, of quie-ting, of receiving, of supporting, etc.}
ex: neaua nu ari acumtinari (astãmãtsiri); vimtul tsi suflã fãrã acumtinari (dipriunã, fãrã pãpsiri); sh-aflã acumtinari (tsiva tra si s-andoapirã, aradzim, andoapir); nu mi-acumtinã (mi-aproachi) vãrnu

§ neacumtinat1 (nea-cum-ti-nátŭ) adg neacumtinatã (nea-cum-ti-ná-tã), neacum-tinats (nea-cum-ti-nátsĭ), neacumtinati/neacumtinate (nea-cum-ti-ná-ti) – tsi nu easti astãmãtsit; tsi nu easti aprucheat; neacumtinit, nicurmat, etc.
{ro: neîncetat, neprimit, etc.}
{fr: qui n’a pas cessé, qui n’est pas accueilli, etc.}
{en: who is not stopped, who is not received, etc.}

§ neacumtinat2 (nea-cum-ti-nátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-curmã dip; neacumtinit, nicurmat, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, necontenit, mereu, încontinuu}
{fr: sans cesse}
{en: without stop}
ex: lj-frimintã neacumtinat (fãrã astamãtsiri, nicurmat, tut chirolu) mintea

§ neacumtinari/nea-cumtinare (nea-cum-ti-ná-ri) sf neacumtinãri (nea-cum-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-acumtinã tsiva i cariva; neacumtiniri, nicurmari, nipãpsiri, neaprucheari, etc.
{ro: acţiunea de a nu înceta, de a nu primi, etc.}
{fr: action de ne pas cesser, de ne pas accueillir, etc.}
{en: action of not stopping, of not receiving, etc.}

§ acumtinescu (a-cum-ti-nés-cu) vb IV acumtinii (a-cum-ti-níĭ), acumtineam (a-cum-ti-neámŭ), acumtinitã (a-cum-ti-ní-tã), acum-tiniri/acumtinire (a-cum-ti-ní-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: ploaea avea acumtinitã (astãmãtsitã); mizia acumtini (isihãsi) natlu; avearea, la vãr nu acumtineashti (dãnãseashti); acumtinea-ti (astãmãtsea, tsãni-ti) niheamã

§ acumtinit (a-cum-ti-nítŭ) adg acumtinitã (a-cum-ti-ní-tã), acumtinits (a-cum-ti-nítsĭ), acum-tiniti/acumtinite (a-cum-ti-ní-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acum-tiniri/acumtinire (a-cum-ti-ní-ri) sf acumtiniri (a-cum-ti-nírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ discumtinescu (dis-cum-ti-nés-cu) vb IV discumtinii (dis-cum-ti-níĭ), discumtineam (dis-cum-ti-neámŭ), discumtinitã (dis-cum-ti-ní-tã), discumtiniri/discumtinire (dis-cum-ti-ní-ri) – nu-acumtinescu, nu chindruescu tu-un loc shi-nj trag calea ninti
{ro: continua}
{fr: continuer}
{en: continue}
ex: discumtinã tini calea (nu-astãmãtsea, tradzi calea ninti)

§ discumtinit (dis-cum-ti-nítŭ) adg discumtinitã (dis-cum-ti-ní-tã), discumtinits (dis-cum-ti-nítsĭ), discumtiniti/discumtinite (dis-cum-ti-ní-ti) – tsi nu-acumtineadzã sh-tradzi calea; tsi-sh caftã di cali
{ro: continuat}
{fr: continué}
{en: continued}

§ discumtini-ri/discumtinire (dis-cum-ti-ní-ri) sf discumtiniri (dis-cum-ti-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discumtineashti
{ro: acţiunea de a continua}
{fr: action de continuer}
{en: action of continuing}

§ cumtinescu (cum-ti-nés-cu) vb IV cumtinii (cum-ti-níĭ), cumti-neam (cum-ti-neámŭ), cumtinitã (cum-ti-ní-tã), cumtiniri/cum-tinire (cum-ti-ní-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: cãtrã searã cumtini (astãmãtsi) ploaea; nu cumtini (pupsi) di plãngu tutã noaptea; cumtinea-ti nã minutã!

§ cumtinit (cum-ti-nítŭ) adg cumtinitã (cum-ti-ní-tã), cumtinits (cum-ti-nítsĭ), cumtiniti/cumtinite (cum-ti-ní-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cumtiniri/cumtinire (cum-ti-ní-ri) sf cumtiniri (cum-ti-nírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ ni-cumtinit (ni-cum-ti-nítŭ) adg nicumtinitã (ni-cum-ti-ní-tã), nicumtinits (ni-cum-ti-nítsĭ), nicumtiniti/nicumtinite (ni-cum-ti-ní-ti) – (unã cu neacumtinat1)
ex: ploi nicumtiniti (fãrã astãmãtsiri) deadi dauã stãmãnj mplini; nicumtinit (fãrã astãmãtsiri, dipriunã) plãndzi

§ nicumtiniri/nicumtinire (ni-cum-ti-ní-ri) sf nicumtiniri (ni-cum-ti-nírĭ) – (unã cu neacumtinari)

§ acundin (a-cún-dinŭ) (mi) vb I acundinai (a-cun-di-náĭ), acundinam (a-cun-di-námŭ), acundinatã (a-cun-di-ná-tã), acundinari/acundinare (a-cun-di-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: eara s-acundinã Polea (s-agiungã pãnã n Poli) tu locurli di Anthina

§ acundinat (a-cun-di-nátŭ) adg acundinatã (a-cun-di-ná-tã), acundinats (a-cun-di-nátsĭ), acundinati/acundinate (a-cun-di-ná-ti) – (unã cu acum-tinat)

§ acundinari/acundinare (a-cun-di-ná-ri) sf acundinãri (a-cun-di-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

§ acundisescu (a-cun-di-sés-cu) vb IV acundisii (a-cun-di-síĭ), acundiseam (a-cun-di-seámŭ), acundisitã (a-cun-di-sí-tã), acundisiri/acundisire (a-cun-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: demunlu nu ari hoarã s-acundiseascã (s-astãmãtseascã, si s-ducã si sta) la atselj tsi tsãn pãreasinj

§ acundisit (a-cun-di-sítŭ) adg acundisitã (a-cun-di-sí-tã), acundisits (a-cun-di-sítsĭ), acundisiti/acundisite (a-cun-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acundisiri/acundisire (a-cun-di-sí-ri) sf acundisiri (a-cun-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundisescu (cun-di-sés-cu) vb IV cundisii (cun-di-síĭ), cundi-seam (cun-di-seámŭ), cundisitã (cun-di-sí-tã), cundisiri/cundisire (cun-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: cundisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) tuts deadun Bituli; cundisim seara la unã hani; shi cundisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) nafoarã di tsitati; bãrbatlu cundiseashti (agiundzi, astãmãtseashti, fatsi cunachi); cundisii la unã fãntãnã

§ cundisit (cun-di-sítŭ) adg cundisitã (cun-di-sí-tã), cundisits (cun-di-sítsĭ), cundisiti/cundisite (cun-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundisiri/cundisire (cun-di-sí-ri) sf cundisiri (cun-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cudisescu (cu-di-sés-cu) vb IV cudisii (cu-di-síĭ), cudiseam (cu-di-seámŭ), cudisitã (cu-di-sí-tã), cudisiri/cudisire (cu-di-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: iu cudisirã (astãmãtsirã, featsirã cunachi) hiljlji cu nipotslji a lui

§ cudisit (cu-di-sítŭ) adg cudisitã (cu-di-sí-tã), cudisits (cu-di-sítsĭ), cudisiti/cudisite (cu-di-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cudisiri/cudisire (cu-di-sí-ri) sf cudisiri (cu-di-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundusescu (cun-du-sés-cu) vb IV cundusii (cun-du-síĭ), cunduseam (cun-du-seámŭ), cundusitã (cun-du-sí-tã), cundusiri/cundusire (cun-du-sí-ri) – (unã cu acumtin2)

§ cundusit (cun-du-sítŭ) adg cundusitã (cun-du-sí-tã), cundusits (cun-du-sítsĭ), cundusiti/cundusite (cun-du-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundusiri/cundusire (cun-du-sí-ri) sf cundusiri (cun-du-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ cundupsescu (cun-dup-sés-cu) vb IV cundupsii (cun-dup-síĭ), cundupseam (cun-dup-seámŭ), cundupsitã (cun-dup-sí-tã), cundupsi-ri/cundupsire (cun-dup-sí-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: iu astarã va s-cundupsits (stats, fãtsets cunachi)?

§ cundupsit (cun-dup-sítŭ) adg cundupsitã (cun-dup-sí-tã), cundupsits (cun-dup-sítsĭ), cundupsiti/cundupsite (cun-dup-sí-ti) – (unã cu acumtinat)

§ cundupsiri/cundupsire (cun-dup-sí-ri) sf cundupsiri (cun-dup-sírĭ) – (unã cu acumtinari)

§ acuntin (a-cún-tinŭ) vb I acuntinai (a-cun-ti-náĭ), acuntinam (a-cun-ti-námŭ), acuntinatã (a-cun-ti-ná-tã), acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: s-acuntinã valea; aushlu sh-acuntinã yislu pãnã tu bitisitã

§ acuntinat (a-cun-ti-nátŭ) adg acuntinatã (a-cun-ti-ná-tã), acuntinats (a-cun-ti-nátsĭ), acuntinati/acuntinate (a-cun-ti-ná-ti) – (unã cu acumtinat)

§ acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-ná-ri) sf acuntinãri (a-cun-ti-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

§ as-cumtin (as-cúm-tinŭ) vb I ascumtinai (as-cum-ti-náĭ), ascumti-nam (as-cum-ti-námŭ), ascumtinatã (as-cum-ti-ná-tã), ascumtina-ri/ascumtinare (as-cum-ti-ná-ri) – (unã cu acumtin2)
ex: lãcrinjli tsi nu putea s-li ascumtinã (s-li-astãmãtseascã)

§ ascumtinat (as-cum-ti-nátŭ) adg ascumtinatã (as-cum-ti-ná-tã), ascumtinats (as-cum-ti-nátsĭ), ascumtinati/ascumtinate (as-cum-ti-ná-ti) – (unã cu acumtinat)

§ ascumtinari/ascumtinare (as-cum-ti-ná-ri) sf ascumtinãri (as-cum-ti-nắrĭ) – (unã cu acumtinari)

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

§ stãmãtsiri/stã-mãtsire (stã-mã-tsí-ri) sf stãmãtsiri (stã-mã-tsírĭ) – (unã cu astã-mãtsiri)

§ stãmãtiri/stãmãtire (stã-mã-tí-ri) sf stãmãtiri (stã-mã-tírĭ) – (unã cu astãmãtiri)

1: atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã di la unã cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astãmã-seashti di la lucrul tsi lu-adarã; dispãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, astãmãtsiri, dãnãsiri, pãpsiri, ntsãrcari, acumtinari, chindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljari, astãljari, disicari
{ro: acţiunea de a abate, de a despărţi; de a opri, de a separa; abatere, despărţire, oprire, separare}
{fr: action de dériver (un cours d’eau); de (se) séparer; de sevrer (enfant, agneau); de couper, de trancher (court)}
{en: action of diverting (water, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)}
ex: curmarea (ntsãrcarea) a njitslor, a njeljlor

§ nicurmat1 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) –
1: tsi nu s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi nu s-ari datã di-unã parti; neabãtut, nipãrãmirsit, nipãrmãrãsit, nipãrmãsit;
2: tsi nu s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi nu-ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; nidipãrtat; nidispãrtsãt, nimpãrtsãt, nidisfãcut, neastãmãtsit, nidã-nãsit, nipãpsit, nintsãrcat, neacumtinat, nichindruit;
3: tsi nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljat, neastãljat, nidisicat
{ro: neabătut, nedespărţit; neoprit, neseparat}
{fr: non dérivé (un cours d’eau); non séparé; non sevré (enfant, agneau); non coupé, non tranché (court)}
{en: not diverted (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)}

§ nicurmari1/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la unã cali; neabatiri, neabãteari, nipãrã-mirsiri, nipãrmãrãsiri, nipãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astãmã-seashti lucrul tsi lu-adarã; nidipãrtari, nidispãrtsãri, nimpãrtsãri, nidisfãtseari, neastãmãtsiri, nidãnãsiri, nipãpsiri, nintsãrcari, neacumtinari, nichindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljari, neastãljari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despărţi; de a nu (se) opri, de a nu (se) separa}
{fr: action de ne pas dériver (un cours d’eau); de ne pas (se) séparer; de ne pas sevrer (enfant, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)}
{en: action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not weaning (child, lamb)}

§ nicurmat3 (ni-cur-mátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-acumtinã dip; neacumtinat, neacumtinit, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, mereu, încontoinuu}
{fr: sans cessé}
{en: without stop}
ex: ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fãrã s-astãmãtseascã)

§ pricurmu (pri-cúr-mu) (mi) vb I pricurmai (pri-cur-máĭ), pricurmam (pri-cur-mámŭ), pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmari/pricurmare (pri-cur-má-ri) – dãnãsescu trã putsãn chiro atsea tsi fac (tra s-mi discurmu, bunãoarã, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum lipseashti, etc.); astãmãtsescu di cãndu-cãndu un lucru tsi s-fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dãnãsescu, astãmã-tsescu, etc.
{ro: întrerupe}
{fr: interrompre}
{en: interrupt}
ex: pricurmã (l-featsi s-dãnãseascã, si s-curmã) a tãu niho di jali

§ pricurmat (pri-cur-mátŭ) adg pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmats (pri-cur-mátsĭ), pricurmati/pricurmate (pri-cur-má-ti) – (lucru) tsi easti astãmãtsit (di-arada ti niheamã chiro icã di cãndu-cãndu); (om) a curi zbor easti tãljat; curmat, dãnãsit, astãmãtsit, etc.
{ro: întrerupt}
{fr: interrompu}
{en: interrupted}

§ pricurma-ri/pricurmare (pri-cur-má-ri) sf pricurmãri (pri-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astãmãtsit trã putsãn chiro (di cãndu-cãndu)
{ro: acţiunea de a întrerupe}
{fr: action d’inter-rompre}
{en: action of interrupting}

ex: sats ndisats (mplinj di lucri); negurã groasã, ndisatã (speasã); ndisats (spesh) ca dintsãlj di cheaptini

§ ndisari/ndisare (ndi-sá-ri) sf ndisãri (ndi-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ndeasã tsiva; cãlcari, apitrusiri, aputrusiri, aputursiri, hidzeari
{ro: acţiunea de a îndesa; de a îndopa; îndesare; îndopare}
{fr: action d’(en)tasser; d’enfoncer; de bourrer; de (se) gaver}
{en: action of squeezing, of cramming, of packing tight; of feeding forcefully}

§ ndisat2 (ndi-sátŭ) adv – cu puteari; cãlcãndalui (pri zboarã), apitrusinda
{ro: apăsânda}
{fr: en pressant}
{en: pressing}
ex: zbura ndisat (cãlcãndalui pi zboarã)

§ andes (an-désŭ) (mi) vb I andisai (an-di-sáĭ), andisam (an-di-sámŭ), andisatã (an-di-sá-tã), andisa-ri/andisare (an-di-sá-ri) – (unã cu ndes)

§ andisat (an-di-sátŭ) adg andisatã (an-di-sá-tã), andisats (an-di-sátsĭ), andisati/andisate (an-di-sá-ti) – (unã cu ndisat1)

§ andisari/andisare (an-di-sá-ri) sf andisãri (an-di-sắrĭ) – (unã cu ndisari)

§ ãndes (ãn-désŭ) (mi) vb I ãndisai (ãn-di-sáĭ), ãndisam (ãn-di-sámŭ), ãndisatã (ãn-di-sá-tã), ãndisari/ãndisare (ãn-di-sá-ri) – (unã cu ndes)

§ ãndisat (ãn-di-sátŭ) adg ãndisatã (ãn-di-sá-tã), ãndisats (ãn-di-sátsĭ), ãndisati/ãndisate (ãn-di-sá-ti) – (unã cu ndisat)

§ ãndisa-ri/ãndisare (ãn-di-sá-ri) sf ãndisãri (ãn-di-sắrĭ) – (unã cu ndisari)

§ des2 (désŭ) adv – multi ori, ndasi, dipriunã, inda, picna, unã-unã, nicurmat, neacumtinat, nipãpsit
{ro: des, de multe ori, adesea}
{fr: souvent, maintes fois, fréquemment}
{en: often, frequently}
ex: cum des (multi ori), des (dipriunã) njergu aclotsi

§ ndasi/ndase (ndá-si) adv – (unã cu des2)
ex: ndasi (multi ori, dipriunã), ndasi-lj curã sãndzi pit nãri

{ro: acţiunea de a susura, de a gănguri, de a murmura, de a chiorăi; susurare, murmurare, chiorăire, chiorăit}
{fr: de babiller (comme les petits enfants), de roucouler, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); gargouillement}
{en: action}

§ gurguleadzã (gur-gu-leá-dzã) vb I unipirs gurgulidzã (gur-gu-li-dzắ), gurgulidza (gur-gu-li-dzá), gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidza-ri/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãulu gurguleadzã (gurleadzã); matsãli gurguleadzã (gurleadzã)

§ gurgulidzat (gur-gu-li-dzátŭ) adg gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidzats (gur-gu-li-dzátsĭ), gurgulidzati/gurgulidzate (gur-gu-li-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) sf gurgulidzãri (gur-gu-li-dzắrĭ) – (unã cu gur-guridzari)

§ guguredz (gu-gu-rédzŭ) vb I gugurai (gu-gu-ráĭ), guguram (gu-gu-rámŭ), guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: njiclu gugureadzã (bãbãleashti, bãndureadzã); ca purunghilj guguram; ficiorlji gugureadzã neacumtinat; gugureadzã (gurgureadzã, gurguleadzã) arãulu n vali

§ gugurat (gu-gu-rátŭ) adg guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurats (gu-gu-rátsĭ), gugurati/gugurate (gu-gu-rá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) sf gugurãri (gu-gu-rắrĭ) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurescu (gu-gu-rés-cu) vb IV gugurii (gu-gu-ríĭ), guguream (gu-gu-reámŭ), guguritã (gu-gu-rí-tã), guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) – (unã cu gurguredz)

§ gugurit (gu-gu-rítŭ) adg guguritã (gu-gu-rí-tã), gugurits (gu-gu-rítsĭ), guguriti/gugurite (gu-gu-rí-ti) – (unã cu gurgurat)

§ guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) sf guguriri (gu-gu-rírĭ) – (unã cu gurgurari)

§ gãrgãredz1 (gãr-gã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (gãr-gã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (gãr-gã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãu tsi gãrgãreadzã

§ gãrgãridzat1 (gãr-gã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (gãr-gã-ri-dzátsĭ), gãrgãridzati/gãrgãridzate (gãr-gã-ri-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gãrgãridzari1/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (gãr-gã-ri-dzắrĭ) – (unã cu gurguridzari)

§ gurledz (gur-lédzŭ) vb I gurlidzai (gur-li-dzáĭ), gurlidzam (gur-li-dzámŭ), gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di un porcu tsi gurnjadzã; fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; fac un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjedz, gurnjescu, zgurnjescu, azgurnjescu, gurguredz, gurguledz;
(expr: lj-gurleadzã matsãli = easti multu agiun)
{ro: grohăi, susura, chiorăi}
{fr: grogner, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: grunt, purl (brooks), mumble, rumble (bowels)}
ex: nã gurleadzã (gurguleadzã) matsãli di foami; bãgarã atumtsea s-gurleadzã (vãzeascã) apili

§ gurlidzat (gur-li-dzátŭ) adg gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzats (gur-li-dzátsĭ), gurlidzati/gurlidzate (gur-li-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di un porcu tsi gurnjadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjat, gurnjit, azgurnjit, zgurnjit, gurguridzat, gurgulidzat
{ro: grohăit, susurat, chiorăit}
{fr: grogné, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: grunted, purled (brooks), mumbled, rumbled (bowels)}

§ gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) sf gurlidzãri (gur-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu porcul gurnjadzã; atsea tsi s-fatsi unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; atsea tsi fatsi (s-avdi) cãndu matsãli gurleadzã; gurnjari, gurnjiri, azgurnjiri, zgurnjiri, gurguridzari, gurgulidzari
{ro: acţiunea de a grohăi, de a susura, de a chiorăi; grohăire, susurare, chiorăire, grohăit, chiorăit}
{fr: action de grogner, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); grognement, gargouillement}
{en: action of grunting; of purling (brooks), of mumbling of rumbling (bowels)}

§ gurlescu (gur-lés-cu) vb IV gurlii (gur-líĭ), gurleam (gur-leámŭ), gurlitã (gur-lí-tã), gurliri/gurlire (gur-lí-ri) – (unã cu gurledz)
ex: lu-avdu tsi gurleashti (gurnjashti) porcul; gurlinda (gurlidzãnda) s-dutsi n munti

§ gurlit (gur-lítŭ) adg gurlitã (gur-lí-tã), gurlits (gur-lítsĭ), gurliti/gurlite (gur-lí-ti) – (unã cu gurlidzat)

§ gurliri/gurlire (gur-lí-ri) sf gurliri (gur-lírĭ) – (unã cu gurlidzari)

§ gãr-gãr-gãr! (gãr-gãr-gãr) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi un vrondu (faptu di-un lucru tsi s-minã, di zburãrea-a unui tsi nu-astãmãtseashti dip, etc.)
{ro: cuvânt care imită un sunet}
{fr: interjection qui imite un bruit}
{en: word imitating a sound}
ex: gãr-gãr-gãr! agiumsi oulu trãsh n vali

4: Trã sibepea di ma nsus, zboarãli cu prifixul “ni” dit dictsiunarlu-al Tachi Papahagi, li mpãrtsãm tu trei grupi: (i) avem prota zboarãli iu prifixul “ni” s-aflã nãintea unui zbor tsi nchiseashti cu boatsea “a”, zboarã tu cari boatsea “i” s-avdi shcurtã (easti semivucalã); aesti zboarã suntu ngrãpsiti di Papahagi cu prifixul “ni” shi ngrãpsiti di noi cu prifixul “ne” (va dzãcã, tu dictsiunarlu-a nostru, aesti zboarã nchisescu cu silaba “nea” shi suntu bãgati tu-aradã deadun cu tuti alanti zboarã armãneshti tsi nchisecu cu “nea”); bunãoarã, zboarãli scriati di Tachi Papahagi ca: niacljimat, niacumtinat, niadãpat, niaduchit, niagãrshit, niapirit, niarãvdat, etc. suntu scriati tu-aestu dictsiunar ca: neacljimat, neacumtinat, neadãpat, neaduchit, neagãrshit, neapirit, nearãvdat, etc.; [adutsem aminti aoa cã aesti zboarã suntu scriati cu prifixul “ne” (silabã “nea”) tu dictsiunarlu al Dalametra shi cu prifixul “ni” (vucalã “i”) tu-atsel al Mihãileanu; (ii) dauã zboarã-exceptsii, “niacsu (ni-á-xu)” shi “niaxi/niaxe (ni-ác-si)” ngrãpsiti cu vucala “i” (eali nu suntu ngrãpsiti “neacsu” shi “neaxi”); shi (iii) tuti alanti zboarã iu prifixul “ni” s-aflã nãintea-a unui zbor tsi nchiseashti cu-unã boatsi altã di boatsea “a”; aoa, dupã cum si shtii, boatsea “i” dit prifixu easti vucalã]