DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãmãtsescu

astãmãtsescu (as-tã-mã-tsés-cu) (mi) vb IV astãmãtsii (as-tã-mã-tsíĭ), astãmãtseam (as-tã-mã-tseámŭ), astãmãtsitã (as-tã-mã-tsí-tã), astãmãtsiri/astãmãtsire (as-tã-mã-tsí-ri) – curmu un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu, dãnãsescu, curmu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acun-din, acundisescu, ascumtin
{ro: (se) opri}
{fr: arrêter, cesser}
{en: stop}
ex: ãn dzeanã s-astãmãtsi shi dzãsi; astãmãtsea, nu lucreadzã; u-astãmãtsirã (u curmarã) moara; astãmãtsea-l! (curmã-l); s-astãmãtsirã (chindruirã) nãshti oaminj s-nã veadã

§ astã-mãtsit (as-tã-mã-tsítŭ) adg astãmãtsitã (as-tã-mã-tsí-tã), astãmãtsits (as-tã-mã-tsítsĭ), astãmãtsiti/astãmãtsite (as-tã-mã-tsí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, dãnãsit, curmat, acumtinat, acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; chindruit, chindurit
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ astãmãtsiri/astãmãtsire (as-tã-mã-tsí-ri) sf astãmã-tsiri (as-tã-mã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva i cariva; pupsiri, pãpsiri, pãfsiri, pãxiri, dãnãsiri, curmari, acum-tinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari; chindruiri, chinduriri
{ro: acţiunea de a (se) opri; oprire}
{fr: action d’arrêter, de cesser}
{en: action of stopping}

§ astãmãtiri/as-tãmãtire (as-tã-mã-tí-ri) sf astãmãtiri (as-tã-mã-tírĭ) – lemnu i cheatrã tsi s-bagã tu-un loc s-astãmãtseascã tsiva
{ro: opritoare}
{fr: planche ou pierre qui sert à arrêter quelque chose}
{en: piece of wood or rock used to stop something}

§ stãmãtsescu (stã-mã-tsés-cu) (mi) vb IV stãmãtsii (stã-mã-tsíĭ), stãmãtseam (stã-mã-tseámŭ), stãmãtsitã (stã-mã-tsí-tã), stãmãtsiri/stãmãtsire (stã-mã-tsí-ri) – (unã cu astãmãtsescu)

§ stãmãtsit (stã-mã-tsítŭ) adg stãmãtsitã (stã-mã-tsí-tã), stãmãtsits (stã-mã-tsítsĭ), stãmãtsiti/stã-mãtsite (stã-mã-tsí-ti) – (unã cu astãmãtsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

des1

des1 (désŭ) adg deasã (deá-sã), desh (déshĭ), deasi/dease (deá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; tsi easti strimtu; disat, ndisat, spes, picnos, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}
ex: cã-i pãdurea deasã (speasã, ndisatã)

§ ndes (ndésŭ) (mi) vb I ndisai (ndi-sáĭ), ndisam (ndi-sámŭ), ndisatã (ndi-sá-tã), ndisa-ri/ndisare (ndi-sá-ri) – calcu lucri unã pristi-alantã ta s-acatsã ma putsãn loc (tra sã ncapã ma multi tu loclu iu suntu bãgati); calcu, apitrusescu, aputrusescu, aputursescu, hig, ndop;
(expr:
1: u ndes (cu mãcari) = mi ndop cu mãcari, mãc multu;
2: lj-u ndes = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: îndesa; îndopa}
{fr: (en)tasser; enfoncer; bourrer; (se) gaver}
{en: squeeze, cram, pack tight; feed forcefully}
ex: ndeasã-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu disagã; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndisã (s-hipsi, s-fundusi, intrã) tu arãu; neaua acãtsã s-lj-u ndeasã (s-cadã multã shi speasã); avea ndisatã pishtolu ahãt (cu earbã) cã cripã nãmlia cãndu u dishirtã; multã mãcari lji ndeasã
(expr: hidzi tu stumahi, lu ndoapã); ndeasã tini
(expr: ndoapã-ti, mãcã ghini) shi caftã-ts lucrul; lji ndisãm pãrjinã greauã
(expr: ãl bãtem multu, ãlj dãm unã bãteari greauã ta s-nu u-agãrshascã); lji ndisai multi
(expr: l-bãtui multu); tu ubor cu calj sã ndeasã

§ spes (spésŭ) adg speasã (speá-sã), spesh (spéshĭ), speasi/spease (speá-si) – (unã cu des1)
ex: spatã speasã (strimtã); tu alunjlji verdzã, spesh (apitrusits); pãljuri spesh (ndisats); sitã speasã (deasã); percea speasã (deasã)

§ ndisat1 (ndi-sátŭ) adg ndisatã (ndi-sá-tã), ndisats (ndi-sátsĭ), ndisati/ndisate (ndi-sá-ti) – (lucru) tsi easti cãlcat, apitrusit, tra sã ncapã ma ghini aclo iu easti bãgat; cãlcat, apitrusit, aputrusit, aputursit, hiptu; des, spes, picnos
{ro: îndesat; îndopat}
{fr: tassé; enfoncé; bourré; gavé; épais}
{en: squeezed, crammed, packed tight; fed forcefully}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipriunã1

dipriunã1 (di-pri-ú-nã) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; daima, des, inda; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda, zãr-zãr
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: flueara s-nj-avdu dipriunã (tut chirolu, fãrã-astãmãtsiri, daima, totna); doi fãrtats dipriunã talji (fãrã-astãmãtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriunã (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriunã (tut chirolu) cã am ananghi di paradz

§ diunã (di-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ deunã (de-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ di-unã-unã (di-ú-nã-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurgur

gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros

§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}

§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}

§ gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) sf gurguridzãri (gur-gu-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva gurgureadzã; gurlidzari, gurliri, gugurari, guguriri, gurgulidzari, bãbãliri, bãndurari, vãziri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn