DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hani/hane

hani/hane (há-ni) sf hãnj (hắnjĭ) shi hãnjuri (hắ-njĭurĭ) – casã dit chirolu veclju iu oaminjlji di pri cali (sh-chirageadzlji) putea si sh-aflã apanghiu noaptea (tra s-doarmã, s-mãcã, s-bea shi ahuri iu si-sh tsãnã caljlji); miheni, mieni, mianei, mihãnã, locantã, lucantã; (fig:
1: hani = ducheani; expr:
2: (shicadz, minciunj) di la hani = (shicadz, minciunj) glãreshti)
{ro: han}
{fr: auberge}
{en: inn}
ex: ca hani lã easti casa; la hanea-al Misi prãndzãm; mi dush la hani (fig: ducheani) tra s-acumpru untulemnu; limnarlu pitricu ficiorlu s-lja di la hani un pescu; dusi la unã hani, cã lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; cãndu agiumsi la hoara cu hanea; agiumsirã n hoarã trapsirã tu hanea-atsea cama di prota; acatsã cãrvãnarlu shi-lj cãrtsãneashti nã minciunã di la hani
(expr: mari, glãreascã), di ti nchidicai di ea!; di-iu vrea sã shtibã feata di shicadz (glãreshti) di la hani; agiumsirã la nã hani shi s-turnarã s-umplã cofili cu yin shi s-acumpãrã, cari, tsi-l lipsea

§ hãngi (hãn-gí) sm, sf hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji), hãngeadz (hãn-gĭádzĭ), hãngioanji/hãngioanje (hãn-gĭŭá-nji) – omlu tsi tsãni unã hani (nicuchirlu, icã sirvitorlu tsi chirnãseashti); mehengi, miengiu, lucantagi
{ro: hangiu}
{fr: aubergiste}
{en: innkeeper}
ex: dimneatsa si scularã shi spusirã a hãngilui; mãcã shi-lj deadi a hãngilui un pãrã; aproapea tuts hãngeadzlji di pit Turchii, Vurgãrii shi Sãrbii suntu armãnj; cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãngeadzlji

§ hãnjatic (hã-njĭá-ticŭ) sn hãnjatitsi/hã-njatitse (hã-njĭá-ti-tsi) – exudili fapti di cariva (tra s-mãcã, s-bea i s-doarmã) la unã hani
{ro: cheltuială de han}
{fr: frais d’auberge}
{en: inn expenses}
ex: cãndu s-fugã, prindea s-plãteascã hãnjatitsli (exudili fapti la hani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hic

hic (hícŭ) sm hits (hítsĭ) – pom tsi creashti tu locurli ma caldi (ca atseali dit Machidunii, bunãoarã), cu frãndzã mãri, palmati (ca palma di om), cu lilicea ncljisã tu-unã soi di anvãliturã tsi si ngroashi ma nãpoi shi s-fatsi yimishi tsi undzeashti niheamã tu videari cu gortsul, cãrnoasã, dultsi, multu nostimã tu mãcari
{ro: smochin}
{fr: figuier}
{en: fig-tree}
ex: iu agiumsi, ndzãreashti un hic; nu dutsi ma nclo multu shi da di un altu hic; hiclu nã featsi estan multi hitsi; hiclu dit gãrdina-a bisearicãljei s-uscã

§ hicã (hí-cã) sf hitsi/hitse (hí-tsi) – yimisha faptã di pomlu hic, cu coaja veardi icã vinitã (cãndu-i ghini coaptã), cu multi simintsã njits nuntru, cãrnoasã shi dultsi, multu nostimã tu mãcari, proaspitã i uscatã (fig:
1: hicã = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat, pri iu s-chishi muljarea sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; chizdã, pici, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã; expr:
2: cadz, hicã s-ti mãc; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali)
{ro: smochină}
{fr: figue}
{en: fig}
ex: cãt ascãpitã nã hicã di la hiclu aestu; mi dush s-acumpru hitsi uscati; ari mãcatã singur, un bair di hitsi; imnã cu cioaritslji ca hitsi; alagã dupã hicã (fig: muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgãzii/mãgãzie

mãgãzii/mãgãzie (mã-gã-zí-i) sf mãgãzii (mã-gã-zíĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi turlii di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; mãgãzã, bãcãlãchi, argãstir, duganã, dugani, argãstir, ducheanã, ducheani
{ro: prăvălie, băcănie, magazin}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: u trãdzea la mãgãziili (duchenjli) cu lucri muljireshti cu neali, cu veri, cu mãndili; lu-alãsã s-aveaglji mãgãzia; mash mãgãzia fatsi tsindzãts di njilji di-aslanj

§ mãgãzã (mã-gã-zắ) sm mãgãzadz (mã-gã-zádzĭ) – (unã cu mãgãzii)

§ mãgãzãtor (mã-gã-zã-tórŭ) sm mãgãzãtori (mã-gã-zã-tórĭ) – omlu tsi tsãni unã mã-gãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; mãgãzar, mãgãjar, argãs-tiryear, bãcal, bãcãlã; embur, tugear, pãrmãteftu
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

§ mãgãzar (mã-gã-zárŭ) sm mãgãzari (mã-gã-zárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)

§ mãgãjar (mã-gã-jĭárŭ) sm mãgãjari (mã-gã-jĭárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)
ex: cã-i hilji di mãgãjar

§ nmãgãzinedz (nmã-gã-zi-nédzŭ) vb I nmãgãzinai (nmã-gã-zi-náĭ), nmãgãzinam (nmã-gã-zi-námŭ), nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinari/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) – acumpru pãrmãtii; aduc pãrmãtii sh-u bag tu mãgãzii
{ro: înmagazina}
{fr: emmagasiner}
{en: store}
ex: bãgã si nmãgãzineadzã tutã pãrmãtia tsi lj-agiumsi adzã

§ nmãgãzinat (nmã-gã-zi-nátŭ) adg nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinats (nmã-gã-zi-nátsĭ), nmãgãzinati/nmãgãzinate (nmã-gã-zi-ná-ti) – (pãrmãtii) acumpratã dit unã mãgãzii; tsi easti bãgat tu mãgãzii
{ro: înmagazinat}
{fr: emmagasiné}
{en: stored}

§ nmãgãzina-ri/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) sf nmãgãzinãri (nmã-gã-zi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nmãgãzineadzã lucri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn