DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbãxescu

mbãxescu (mbãc-sés-cu) (mi) vb IV mbãxii (mbãc-síĭ), mbãxeam (mbãc-seámŭ), mbãxitã (mbãc-sí-tã), mbãxiri/mbãxire (mbãc-sí-ri) – umplu tsiva cu ndisari (apitrusiri) di lucri; mi umplu di murdãrii (pulbiri, anjurizmã urutã, etc.); (vas di bãcãri) acatsã un petur tsi da ca pri veardi dupã tsi sta un chiro ma lungu
{ro: îmbâcsi, cocli}
{fr: enfoncer, ficher; s’oxider, se couvrir de vert-de-gris}
{en: cram, become oxidized, become coated with verdigris}
ex: nji si mbãxirã tuti vasili cã nu suntu ghunusiti di chiro

§ mbãxit (mbãc-sítŭ) adg mbãxitã (mbãc-sí-tã), mbãxits (mbãc-sítsĭ), mbãxiti/mbãxite (mbãc-sí-ti) – tsi easti umplut di murdãrii (pulbiri, anjurizmã urutã, etc.); (vas) tsi ari acãtsatã un petur tsi da ca pri veardi dupã tsi ari shidzutã ma multu chiro
{ro: îmbâcsit, coclit}
{fr: enfoncé; oxidé, couvert de vert-de-gris}
{en: crammed, oxidized, coated with verdigris}
ex: si nfãrmãcarã tuts din casã cã mãcarã hirturã dit unã tingeri mbãxitã

§ mbãxiri/mbãxire (mbãc-sí-ri) sf mbãxiri (mbãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mbãxeashti tsiva
{ro: acţiunea de a îmbâcsi, de a cocli; îmbâcsire, coclire}
{fr: action d’enfoncer; de pousser du vert-de-gris}
{en: action of cramming, of becoming oxidized, of becoming coated with verdigris}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã