DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anacshu

anacshu (a-nác-shĭu) adg anacshi/anacshe (a-nác-shi), anacshi (a-nác-shi), anacshi/anacshe (a-nác-shi) shi anacsi/anacse (a-nác-si) – tsi nu poati s-lu facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu axizeashti s-adarã un lucru; anaxiu, niaxu, naxu, anican, anesustu
{ro: incapabil}
{fr: incapable}
{en: incapable}

§ anaxiu (a-nác-sĭu) adg anaxi/anaxe (a-nác-si), anacshi (a-nác-shi), anaxi/anaxe (a-nác-si) – (unã cu anacshu)

§ niaxu (ni-ác-su) adg niaxã/niaxã (ni-ác-sã), niacshi (ni-ác-shi), niaxi/niaxe (ni-ác-si) – (unã cu anacshu)

§ naxu (nác-su) adg naxã (nác-sã), nacshi (nác-shi), naxi/naxe (nác-si) – (unã cu anacshu)
ex: huzmichearlji cari suntu arãi, nãhusets, nacshi

§ anican (a-ní-canŭ) adg anicanã (a-ní-ca-nã), anicanj (a-ní-canjĭ), anicani/anicane (a-ní-ca-ni) – (unã cu anacshu)

§ anesustu (a-né-sus-tu) adg anesustã (a-né-sus-tã), anesushtsã (a-né-sush-tsã), anesusti/anesuste (a-né-sus-ti) – (unã cu anacshu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cataxipsescu

cataxipsescu (ca-tac-sip-sés-cu) vb IV cataxipsii (ca-tac-sip-síĭ), cataxipseam (ca-tac-sip-seámŭ), cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axescu, axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu
{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: Dumnidzã tsi nã cataxipsi (ahãrzi) noi

§ cataxipsit (ca-tac-sip-sítŭ) adg cataxipsitã (ca-tac-sip-sí-tã), cataxipsits (ca-tac-sip-sítsĭ), cataxipsiti/cataxipsite (ca-tac-sip-sí-ti) – axit, axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-sí-ri) sf cataxipsiri (ca-tac-sip-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cataxipseashti, axiri, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texiusiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învrednicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Dumnidzã

Dumnidzã (Dum-ni-dzắ) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzádzĭ) – hiin-tsa, nafoarã di fisi, lugursitã tu pistea (trischia) a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi; dumnidzãlji, Domnu; Allah (Dumnidzãlu-a turtsãlor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidzã), etc.;
(expr:
1: Dum-nidzã-Fãcãtoarã = mamã di Dumnidzã, muljarea tsi-lu-amintã (tsi-l featsi) Hristolu, Stã-Mãria;
2: tseara-al Dumnidzã – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri cu lilici adunati tu arapuni lundzi icã tu schicuri; coada-a njelui, luludã galbinã
{ro: lumânărică, coada mielului}
{fr: molène}
{en: propwort};
3: omlu al Dumnidzã = om multu bun la suflit, ndreptu, ca pãnea caldã;
4: l-ljirtã Dumnidzã = muri;
5: ari Dumnidzã = atsea tsi dzãtsi omlu, cãndu easti-agudit di-unã mari taxirati shi va si sh-aspunã nãdia cã Dumnidzã nu va lu-alasã s-chearã;
6: nu-ari Dumnidzã pri nãs = (om) cari easti acshu s-facã itsi arãu, fãrã sã-lj hibã fricã cã ari faptã unã amãrtii;
7: canda acãtsã Dumnidzã di poali = (om) tsi s-alavdã, tsi s-cãmãruseashti;
8: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va s-u va tihea, cum tsi s-hibã, cum va s-u va Dumnidzãlu;
9: pri Dumnidzã! = mi giur cã easti dealihea;
10: di la Dumnidzã s-tsã yinã!; Dumnidzãlu s-ti veadã;
11: Dumnidzãlu s-tsã u-aducã! = s-ti pidipseascã, s-tsã u plãteascã Dumnidzã (tr-atseali tsi-nj featsish);
12: canda cãdzu Dumnidzã di lu-apitrusi = s-dzãtsi trã omlu tsi-aspuni mari lãhtarã;
13: s-lu ai tu mãnã Dumnidzale! = s-lu-afireshti, Dumnidzale, di tuti lãetsli, s-lji ai frundida;
14: nu treatsi dzuã di la Dumnidzã = cati dzuã tsi treatsi; nu-ari dzuã tsi treatsi;
15: l-mut pãnã la Dumnidzã = lu-alavdu multu;
16: al Dumnidzã si s-facã = si s-facã cum va nã hibã soartea)
{ro: Dumnezeu, divinitate}
{fr: Dieu, divinité}
{en: God, Lord, divinity}
ex: cãndu Dumnidzã imna pripadi di lu-alindzea boilji; atsel aush cu barba albã, cu cãrliglu ca di picurar, atsel aush eara Dumnidzã; nvitsã iu shadi Dumnidzã; ca s-va bunlu Dumnidzã; cãti milets, ahãts Dumnidzadz; Dumnidzale! ascultã-mi; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; di-iu nu easti, shi Dumnidzã nu ari tsi s-lja; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; Dumnidzã da, ma nu u-adutsi n casã; Dumnidzã trã tuts, shi catiun trã nãs; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã
(expr: nu-avea dzuã), tsi s-nu-lj s-arucã tu-ayinji, ba om, ba pravdã, ba zulapi; lu-alãvdã, l-mutã pãnã la Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

epitidiu

epitidiu (e-pi-tí-dhiŭ) adg epitidii/epitidie (e-pi-tí-dhi-i), epitidii (e-pi-tí-dhiĭ), epitidii (e-pi-tí-dhiĭ) – tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; tsi lj-agioacã mãna; chischin, mastur, izoti, acshu
{ro: abil}
{fr: habile, adroit}
{en: skilful, clever}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã