|
|
acrishor
acrishor (a-cri-shĭórŭ) adg – vedz tu acru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: acruacrishteari/acrishteare
acrishteari/acrishteare (a-crish-teá-ri) sf – vedz tu crescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: crescuacru
acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã
§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)
§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit
§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}
§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã
§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru
bozã
bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã
§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)
§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}
bruzgã
bruzgã (brúz-gã) sf bruzghi (brúz-ghi) – atsea tsi-armãni dupã tsi fructili (auãli, masinili, etc.) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu icã untulemnul; bluzgã, bãrsii, tsipurã, cominã, cumenji, prishtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc; résidu d’huile, de vin, etc.}
{en: marc; residue (of grapes, olives, etc. when making wine, oil, etc.)}
ex: multã bruzgã s-dipusi tu botsã
§ bluzgã (blúz-gã) sf pl(?) – (unã cu bruzgã)
§ bruzgãescu (bruz-gã-ĭés-cu) vb IV bruzgãii (bruz-gã-íĭ), bruzgãeam (bruz-gã-ĭámŭ), bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) – nj-yini acrish (puscãiturã) dit stumahi; dau nafoarã (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; vom, zvom, azvom, versu
{ro: avea aciditate stomahală; vomita}
{fr: avoir aigreur, acidité; être sur le point de vomir}
{en: have heartburn; vomit}
§ bruzgãit (bruz-gã-ítŭ) adg bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãits (bruz-gã-ítsĭ), bruzgãiti/bruzgãite (bruz-gã-í-ti) – tsi ari avutã acrish; tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; vumut, zvumut, azvumut, virsat
{ro: care a avut aciditate stomahală; vomitat}
{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi}
{en: who had a heartburn; who had vomited}
§ bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) sf bruzgãiri (bruz-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bruzgãeashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari
{ro: acţiunea de a avea aciditate stomahală; de a vomita}
{fr: action d’avoir aigreur; action de vomir; vomissement}
{en: action of having heartburn, of vomiting}
§ bruzgãiturã (bruz-gã-i-tú-rã) sf bruzgãituri (bruz-gã-i-túrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); anãcrici, puscãiturã, vumuturã, virsãturã
{ro: acreală, aciditate stomahală; vărsătură}
{fr: aigreur, acidité; vomissement}
bubzel
bubzel (bub-zélŭ) sm bubzelj (bub-zéljĭ) – agru-arburi njic di pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; mãcesh, mucesh, arug, rug, zigrã, shipcã, culumbri, curubits
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier}
{en: wild rose}
§ bubzealã (bub-zeá-lã) sf bubzeali/bubzeale (bub-zeá-li) – poamili fapti di bubzel, aroshi sh-njits ca cireashili, acrishoari, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; mãceashi, muceashi
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: fruit made by the wild rose}
burbunacã
burbunacã (bur-bu-ná-cã) sf burbunãts (bur-bu-nắts) – soi di jumearã (tsi sh-u-adutsi niheamã cu shteayea, mash cã easti ma njicã), cu frãndzã lundzi sh-acrishoari buni tu mãcari sh-tu pitã; burbunanicã, burbunaricã, burbunãricã, brumanicã, bumbunaricã, mãcrish
{ro: măcriş}
{fr: oxalis, oseille}
{en: sorel}
ex: dada featsi pitã cu burbunacã; ghelã di carni cu burbunacã
§ burbunanicã (bur-bu-ná-ni-cã) sf burbunãnits (bur-bu-nắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ burbunaricã (bur-bu-ná-ri-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nắ-ritsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ burbunãricã (bur-bu-nã-rí-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nã-rítsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ brumanicã (bru-má-ni-cã) sf brumãnits (bru-mắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ bumbunaricã (bum-bu-ná-ri-cã) sf bumbunaritsi/bumbunaritse (bum-bu-ná-ri-tsi) – (unã cu burbunacã)
ex: s-dusi tu unã pãduri, ca s-adunã putsãnã bumbunaricã
cãurã
cãurã (cã-ú-rã) sf cãuri (cã-úrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; acrish, anãcrici, puscãiturã, bruzgãiturã
{ro: acreală, aciditate stomahală}
{fr: aigreur, acidité}
{en: heartburn}
ex: pita di prash adutsi cãurã (acrish)
crescu
crescu (crés-cu) vb III shi II criscui (cris-cúĭ), crishteam (crish-teámŭ), criscutã (cris-cú-tã), creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) shi crishteari/crishteare (crish-teá-ri) – cu tritsearea-a chirolui, mi fac ma mari, dzuã dupã dzuã; (hiintsã, lucru i parti di-a lor) s-amintã sh-cu chirolu s-fatsi ma mari; mãrescu (nmultsãscu, adavgu tu) numirlu di lucri (oaminj, oi, pulj, paradz, etc.) dit unã multimi; fac fumealji sh-lj-am frundida pãnã s-fatsi mari; mi-amintu sh-bãnedz tu-un loc; seamin planti (ponj) sh-lã am frundida pãnã s-fac mãri sh-lã adun birichetea; (arãulu) s-umflã cu apã; (aloatlu) s-umflã shi s-fatsi ma mari dupã tsi-lj s-adavgã maeaua; (ficiorlu) s-fatsi ma mari tu boi; acrescu, fac ma mari, nmultsãscu, adavgu, mi umflu;
(expr:
1: crescu nã palmã (di harauã), nj-creashti inima di harauã = mi hãrsescu multu;
2: creashtits measa = sculats measa, misalea;
3: li crescu (atseali tsi dzãc) = mi-alavdu, li umflu, li fac ma mãri di cum suntu, lã bag coarni (coadi), etc.)
{ro: creşte, dospi (pâinea), etc.}
{fr: croître; grossir; élever (des enfants), etc.}
{en: grow, increase, etc.}
ex: n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; frãndzili di pri el crescu (s-fac ma mãri) di trei ori ãn dzuã; multu-analtsã crescu tuts; lj-crescu (fatsi) nãshti coarni, ca di bou; s-creshti (s-ti fats) mari!; criscu (s-featsi mari), di nu mata-l cunoscu; s-creascã pri leamni sh-pri chetri; pri iu treatsi pãngãnlu, earbã nu creashti; ficiorlu diznjirdat, crishtea ca floarea; arãulu criscu (s-umflã); lu-avea criscutã (lj-avu frundida pãnã s-featsi mari), nãsã shtii cum; nu-lj criscut ghini ficiorlji; ti hrãnii sh-ti criscui; multu li creashti
(expr: s-alavdã, s-fuduleashti)
§ criscut (cris-cútŭ) adg criscutã (cris-cú-tã), criscuts (cris-cútsĭ), criscuti/criscute (cris-cú-ti) – tsi s-ari mãritã (nmultsãtã, adãvgatã, umflatã, etc.)
{ro: crescut, dospit, etc.}
{fr: crû; grossi; élevé (des enfants), etc.}
{en: grown, increased, etc.}
ex: cãnj criscuts la oi; aloatlu easti criscut; ficior ghini criscut
§ creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) sf creashtiri (creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva creashti (mãreashti, s-adavgã, etc.); (fig: creashtiri = prãxili shi nvitsãturli (buni) cu cari easti criscut di pãrintsã un njic)
{ro: acţiunea de a creşte, de a dospi (pâinea); creştere; educaţie, etc.}
crush3
crush3 (crúshĭŭ) sm crush (crúshĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburi di pãduri (nu multu analtsã), cãtivãrãoarã cu schinj, cu lemnu multu sãnãtos, di hromã murnã, vinitã-aroshi (multu ufilisit trã struguiri), cari fac lilici albi shi yimishi njits, viniti sh-cãrnoasi (tsi pot si s-mãcã, cãtivãrãoarã); sorbu, survu
{ro: sorb}
{fr: alisier; néflier}
{en: service-tree}
§ crushi/crushe (crú-shi) sf crushi/crushe (crú-shi) – yimisha-a pomlui crush, mari cãt unã cireashi, di-unã hromã vinitã-galbinã cu dãmtsã albi, cãrnoasã sh-acrishoarã tu gustu; soarbã, survã
{ro: soarbă}
{fr: alise; nèfle}
{en: sorb-apple}
ghizã1
ghizã1 (ghí-zã) sf fãrã pl – soi di cash tsi s-fatsi cu bãtearea tu talar (vãrã dauã oari di chiro) a dhalãljei; urdã, misitrã, mindzitrã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage tiré du deuxième babeurre}
{en: cheese drawn from the second buttermilk}
ex: s-astãlje laptili, s-featsi ghizã; ghiza easti acrishoarã; dada avea faptã unã pitã di ghizã
§ ghizar (ghi-zárŭ) sm ghizari (ghi-zárĭ) – atsel tsi fatsi ghiza; shãgãr
{ro: jintiţar, cel care face urda}
{fr: celui qui fait de la “ghizã”}
{en: the one making “ghiza”}
§ shãgãr (shã-gắrŭ) sm shãgãri (shã-gắrĭ) – (unã cu ghizar)
§ ghizãreauã (ghi-zã-reá-ŭã) sf ghizãrei (ghi-zã-réĭ) – loclu di la stani iu s-hearbi dzãrlu tra si s-facã ghiza
{ro: jintiţă}
{fr: endroit d’une bergerie où l’on bout le petit-lait pour en extraire la “ghiza”; “ghiza” de seconde qualité}
{en: place where the whey is boiled to make “ghiza”}
ex: canda suntu cãnj la ghizãreauã
mãcesh
mãcesh (mã-cĭéshĭŭ) sm mãcesh (mã-cĭéshĭ) – agru-arburi njic tsi creashti tu pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati (aroshi, trandafilii, albi i galbini) shi poami-aroshi ca cireashi njits; mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits, shipcã, bifã, coarne-bifi
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier; rosier sauvage}
{en: hip rose tree, wild rose}
ex: mãceshlji crescu tu munti; mãceshlu fatsi nãscãnti poami-aroshi
§ mucesh (mu-cĭéshĭŭ) sm mucesh (mu-cĭéshĭ) – (unã cu mãcesh)
§ mãceashi/mãceashe (mã-cĭá-shi) sf mãceashi/mã-ceashe (mã-cĭá-shi) – fructul faptu di mãcesh, njic ca cireasha, acrishor, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; muceashi, bubzealã;
(expr: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali tsi nu-ahãrzescu, tsi nu suntu buni trã tsiva)
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: hip, wild rose fruit}
ex: mãceasha coaptã easti ca-aroshi ma nu easti bunã trã mãcari
§ muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) sf muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) – (unã cu mãceashi)
ex: tuts cu cireashi sh-noi cu muceashi