DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}
{en: softening; it is said about meat when it starts softening, before spoiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

puscã

puscã (pús-cã) sf fãrã pl – lichid cu gustul acru faptu dit yin tsi s-ari acritã;
(expr:
1: (du-ti sh-) bea puscã! = ma s-nu ti-arãseascã, nu-am tsi s-tsã fac, bea puscã s-tsã treacã!;
2: mi fac puscã = mi cãrtescu multu, nu mi-arãsescu dip atseali tsi pãtsãi, mi nãrãescu, etc.;
3: (om) pãtidzat cu puscã = (om) acru, cãchios, tsi-l cãrteashti itsi zbor, ursuz, tãcut, arãu;
4: va ti ljau cu puscã sh-cu untulemnu = va ti ljau sh-cu bunlu, sh-cu-arãulu;
5: ca pusca cu aljlu = sã ncaci multu, ca cãnili cu cãtusha)
{ro: oţet}
{fr: vinaigre}
{en: vinegar}
ex: pusca-atsea araua, vaslu-a ljei sh-aspardzi; s-si nvirinari, s-bea puscã
(expr: nu-am tsi s-lji fac); cari ti-acatsã inatea, puscã!
(expr: bea puscã!); bea puscã s-tsã treacã; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari; pãtidzat cu puscã
(expr: om ursuz, cãchios), nu cu mir; yin puscã (ca pusca, puscuit); pusca easti multu vãrtoasã, va s-lji tornu niheamã apã

§ puscar (pus-cárŭ) sm puscari (pus-cárĭ) – un tsi fatsi i vindi puscã;
(expr: nu-nj talji puscarlu = aduchescu greu, nu-nj talji caplu, cãpitsãna, ftina, curcubeta, coca, etc.)
{ro: oţeţar}
{fr: vinaigrier, fabticant de vinaigre}
{en: vinegar maker or seller}

§ puscãiturã (pus-cã-i-tú-rã) sf puscãituri (pus-cã-i-túri) – acrimi tsi yini tu gurã dit stumahi; acrish, anãcrici, thãrãpelj
{ro: acreală, aciditate de la stomah}
{fr: aigreur, acidité}
{en: gastric acidity}

§ puscuescu (pus-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV puscuii (pus-cu-íĭ), puscueam (pus-cu-ĭámŭ), puscuitã (pus-cu-í-tã), puscuiri/puscuire (pus-cu-í-ri) – fac puscã, fac un lucru si s-facã (cama) acru, si s-acreadzã; acredz, acrescu
{ro: oţeţi}
{fr: aigrir, devenir aigre, faire du vinaigre}
{en: make something to be sour; make vinegar}
ex: s-puscui yinlu (s-featsi acru ca pusca)

§ puscuit (pus-cu-ítŭ) adg puscuitã (pus-cu-í-tã), puscuits (pus-cu-ítsĭ), puscuiti/puscuite (pus-cu-í-ti) – tsi easti faptu s-hibã (cama) acru; tsi s-ari acritã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn