DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adeti/adete

adeti/adete (a-dé-ti) sf adets (a-détsĭ) shi adeturi (a-dé-turĭ) – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; aradã, nvitsãturã, areu, datã, mor, sinithii, sinitisi, sistimã, zãconi
{ro: obicei, tradiţie}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: avea adetea si s-toarnã sh-la noi; cum i-adetea (arada, areulu) la armãnj; featili tsi nu tsãn adetsli (arãdzli, areurli); armãnjlji dit Pindu tsãnurã multi adets di tru aushatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

areu1

areu1 (a-réŭ) sn areuri (a-ré-urĭ) –
1: arada nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori (idyea soi) a idyiului lucru; reu, adeti, cumpiti, mor, murari, datã, sistimã, sinitisi, sinitii, zãconi, tabieti;
2: purtari, apucãturã, hui, reu
{ro: obicei, tradiţie; purtare, apucături}
{fr: coutume, habitude; comportement}
{en: custom, tradition; behavior, manners}
ex: areurli (adetsli) armãneshti; areurli (apucãturli, huili) fureshti; nu-ari buni areuri (hui); sivdaea-i ambutsitã di areuri (adets, zãconj) di zãmani; vedz alti areuri (arãdz), alti adets; ciudisits di mushiteatsa shi di areurli a ljei atseali aleapti

§ reu1 (réŭ) sn reuri (ré-urĭ) – (unã cu areu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cutsur

cutsur (cú-tsurŭ) sm cutsuri (cú-tsurĭ) – cumata dit truplu-a unui arburi, dupã tsi easti tãljat, tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; bucium, chiutuc, chiutuchi, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr:
1: easti cutsur = (i) ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; (ii) easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; easti chiutuc, lemnu (fig), bucium, etc.;
2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di la-atselj cu cari earai)
{ro: butuc, buturugă, buştean}
{fr: souche, tronc d’arbre, bûche}
{en: tree stump, trunk, log}
ex: deavãrligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu stu-plu); un cutsur mplin di furnits (angucitoari: pipiryeaua); si s-discurmã pi un cutsur (cuciubã) di alun; s-arucutirã ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti lishor, cap gros, om di la oi); plãntai un cutsur di-ayinji; greu ca un cutsur

§ cuciubã (cú-cĭu-bã) sf cuciubi/cuciube (cú-cĭu-bi) –
1: cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, cu-arãdãtsinã, dupã tsi un arburi easti tãljat; cumatã dit truplu-a unui arburi (ayitã), tãljatã sh-tsãnutã di-unã parti; cuciub, cuciubeauã, cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij;
2: guva dit truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari putridzãtã sum coaji; cufal, cufalã, cufumã
{ro: buştean, butuc, buturugă; scorbură}
{fr: bûche, souche; tronc creux}
{en: tree log, tree stump; tree trunk hollow}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tu cuciubã (cufalã) uscatã, doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); cuciubili (cutsurlji) tsãn foclu; acumpãrai di cu veara cuciubi; s-hipsi tu-unã cuciubã (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, agiumsi la nã casã mari; apa mintitã cuciubi adutsi

§ cãciubã (cắ-cĭu-bã) sf cãciubi/cãciube (cắ-cĭu-bi) – (unã cu cuciubã)
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dat3

dat3 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi;
2: lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); borgi, sartsinã, hreu, hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi
{ro: obicei, tradiţie, datorie, obligaţie}
{fr: coutume, habitude, devoir, obligation}
{en: custom, tradition, duty, obligation}
ex: ashi-i datlu armãnescu (adetea armãneascã); datlu-a meu (borgea-a mea) di nvitsãtor; datlu, borgea-a dascalui; dat avets (avets ipuhreusea, adetea easti) ca s-nã meashtits; prindi s-tsã fats datlu (borgea, hreusea)

§ datã3 (dá-tã) sf fãrã pl – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; dat, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: cum easti data (adetea) a loclui

§ datinã (dá-ti-nã) sf datinj (dá-tinjĭ) – aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: datină, tradiţie}
{fr: coutume}
{en: custom, tradition}
ex: ashi lã suntu datinjli (adetsli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

diacun

diacun (di-ĭá-cunŭ) sm diacunj (di-ĭá-cunjĭ) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã tri diacunj (unã tesi ma njicã di preftsã), iu easti nvitsat (sh-deapoea hirotonusit) tra s-poatã s-lu-agiutã preftul la bisearicã cãndu aestu fatsi arãdzli crishtineshti
{ro: diacon}
{fr: diacre}
{en: deacon}

§ diacunii/diacunie (di-ĭa-cu-ní-i) sf diacunii (di-ĭa-cu-níĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã diacun; lucrul (tehnea, tesea) di diacun
{ro: diaconie}
{fr: fonction de diacre}
{en: deaconry}

§ dyeac (dhyĭácŭ) sm dyeats (dhyĭátsĭ) – (unã cu diacun)
ex: dyeaclu-aestu ari boatsi mushatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghizai/ghizae

ghizai/ghizae (ghi-zá-i) sf ghizãi (ghi-zắĭ) – paradzlji tsi-lj si caftã a unui om s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); ghizã, gizã, gloatã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: s-lu-ascapã fãrã ghizai (girimei)

§ ghizã2 (ghi-zắ) sm ghizadz (ghi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)
ex: atumtsea avea ghizã mari, cari fura apã di la vãrnã

§ gizã (gi-zắ) sm gizadz (gi-zádzĭ) – (unã cu ghizai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

girime

girime (gi-ri-mé) sm girimedz (gi-ri-médzĭ) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); girimei, gloatã, ghizai, ghizã, gizã
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: plãti mari girime (ghizã); cãrvãnarlji, plãtirã girimelu trã ngiumiticarea tsi-lj featsirã caljlji a agrului

§ girimei (gi-ri-mé-i) sf girimei (gi-ri-méĭ) – (unã cu girime)
ex: multu pãrã pãlti girimei (ghizai, gloatã)

§ girimitisescu (gi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-síĭ), girimitiseam (gi-ri-mi-ti-seámŭ), girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) – nji si-arucã unã girimei trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, etc.); aruc un girime trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; girimitsescu; glubescu, glubuescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi girimitisirã (glubirã, nj-arcarã un girime) di 2000 di liri

§ girimitisit (gi-ri-mi-ti-sítŭ) adg girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sítsĭ), girimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-sí-ti) – (om) tsi ari pãltitã un girime; (unã girimei) tsi easti pãltitã; girimitsit, glubit, glubuit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined, who has been imposed a fine}

§ girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of fining, of imposing a fine}

§ girimitsescu (gi-ri-mi-tsés-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-tsíĭ), girimitseam (gi-ri-mi-tseámŭ), girimitsitã (gi-ri-mi-tsí-tã), girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu girimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gloabã

gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã

§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu

§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}

§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}

§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã

§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huchi/huche

huchi/huche (hú-chi) sf huchi (húchĭ) – unã tabieti nvitsatã (cã-tivãrãoarã urutã, lai, slabã) dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-ari amintatã); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, idiomã, idiumã, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: arauã huchi (adeti, sinitii, hui) a tãtãnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alasã huchea (haractirlu); huchi arauã (tabieti, nvets arãu)

§ uchi1/uche (ú-chi) sf uchi (úchĭ) – (unã cu huchi)
ex: calu-a vostru easti bun, ma ari nã uchi (adeti slabã, hui), iu veadi arinã s-tãvãleashti

§ hui1/hue (hú-i) sf hui (húĭ) shi huiuri (hú-ĭurĭ) – unã huchi (ma multili ori nibunã, slabã, arauã) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, etc.; cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: obicei prost, nărav}
{fr: habitude (en mauvaise part)}
{en: bad habit}
ex: easti om cu huiuri (tabiets slabi)

§ huilã (huĭ-lắ) adg huiloanjii/huiloanje (huĭ-lŭá-nji), huiladz (huĭ-ládzĭ), huiloanji/huiloanje (huĭ-lŭá-nji) – (cal) tsi ari hui slabi, tsi minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.; uchealiu, uchios, tabietlã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice redhibitoire}
{en: restive; who has a bad habit; vicious; who has a redhibitory defect}
ex: uricljatlu easti huilã (vitsearcu, tabietlã)

§ uchealiu (u-chĭa-líŭ) adg uchealii/uchealie (u-chĭa-lí-i), uchealii (u-chĭa-líĭ), uchealii (u-chĭa-líĭ) – (unã cu huilã)
ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu)

§ uchios (u-chĭósŭ) adg uchioasã (u-chĭŭá-sã), uchiosh (u-chĭóshĭ), uchioa-si/uchioase (u-chĭŭá-si) – (unã cu huilã)
ex: eapa uchioasã (cu hui) vrea s-u vatãm

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

idiomã

idiomã (i-di-ó-mã) sf idiomati/idiomate (i-di-ó-ma-ti) – unã tabieti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-amintã); idiumã, uchi, huchi, hui, adeti, nvets, anvets, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: om cu slabã idiomã (cu slabi hui, cu slab haractir); multi idiomati (tabiets, haractiri) la oaminj

§ idiumã (i-dí-u-mã) sf idiomati/idiomate (i-di-ó-ma-ti) – (unã cu idiomã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã