DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin

§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui

§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angan

angan (an-gánŭ) vb I angãnai (an-gã-náĭ), angãnam (an-gã-námŭ), angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) – cljem (grescu) s-yinã cãtrã mini (ma multu cãnjlji, oili, caljlji, etc.); cljem, acljem, grescu, etc.;
(expr:
1: u-anganã cãtsaua = (i) fudzi, “ca picurarlu tsi sh-cljamã cãtsaua sh-u lja cu el ninti ca s-fugã”; (ii) moari;
2: lj-angãnã unã! = lj-deadi, lj-plãscãni unã)
{ro: chema (animale)}
{fr: appeler (un animal}
{en: call (animal)}
ex: angãnats cãnjlji (cljimats, grits a cãnjlor); angãnãm caljlji s-lã dãm ordzu; angãnats oili (cljimats oili s-yinã) la sãrinji; anganã puljlji; dupã tsi lj-angãnã (lj-cljimã “cãnjlji”) ningã nãs; nu mi-anganã (nu mi-acljamã s-yin la el) vãrnu; u-angãnã cãtrã-aclo cãtsaua
(expr: fudzi, nchisi, trapsi cãtrã-aclo); tuts s-u-anganã
(expr: s-fugã, s-u cãrtsãneascã) cãtrã iu s-poatã; nã scria s-angãnãm cãt cama ntroarã cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt cama-agonja); anganã-u di-aoa
(expr: fudz, ciulea-u di-aoa); angãnã cãtsaua
(expr: fudzi di-aoa; icã muri); picurarlu u-avea angãnatã cãtsaua
(expr: avea vgatã, s-avea afãnsitã)

§ angãnat (an-gã-nátŭ) adg angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnats (an-gã-nátsĭ), angãnati/angãnate (an-gã-ná-ti) – (cãnili, calu, etc.) cari easti-acljimat; cljimat, acljimat, grit, etc.
{ro: animal chemat}
{fr: animal qui est appelé}
{en: called animal}

§ angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) sf angãnãri (an-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cãnili, calu, etc.) easti-angãnat; cljimari, acljimari, griri, etc.
{ro: acţiunea de a chema animale}
{fr: action d’appeler un animal}
{en: action of calling an animal}
ex: angãnarea a caljlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biani/biane

biani/biane (bi-ĭá-ni shi beá-ni) invar – atsea tsi s-fatsi cãndu dauã lucri suntu bãgati unã ningã-alantã sh-mutriti tra si s-veadã cãt di multu sh-undzescu (i nu sh-undzescu); atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti-acljimat dinintea-a unui giudicãtor la huchiumati; clisi
{ro: comparare}
{fr: comparution, comparaison}
{en: comparison, appearance (before a court)}
ex: s-nã fatsim doilji biani (s-nã mutrim shi s-videm cãt di multu nã undzim un cu-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlisescu

cãlisescu (cã-li-sés-cu) vb IV cãlisii (cã-li-síĭ), cãliseam (cã-li-seámŭ), cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisiri/cãlisíre (cã-li-sí-ri) – lj-caftu a vãrnui tra sã-nj facã tsiva; cljem cariva sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, acãlisescu, cãljisescu, acãljisescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (lj-caftu s-facã copuslu s-urseascã, s-yinã)
{ro: invita}
{fr: convier, inviter}
{en: invite}
ex: cãliseashti (acljamã) oaspits acasã

§ cãlisit (cã-li-sítŭ) adg cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisits (cã-li-sítsĭ), cãlisiti/cãlisite (cã-li-sí-ti) – harea tsi u-ari un cãndu easti acljimat iuva; acljimat, acãlisit, cãljisit, acã-ljisit, grit (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusit (faptu copuslu trã)
{ro: chemat, invitat}
{fr: apellé, invité}
{en: called, invited}

§ cãlisiri/cãlisire (cã-li-sí-ri) sf cãlisiri (cã-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cãliseashti; acljimari, acãlisiri, cãljisiri, acãljisiri, griri (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusiri (fãtseari copuslu trã)
{ro: acţiunea de a chema, de a invita; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’apeller, action d’inviter, invitation}
{en: action of calling (inviting), invitation}

§ cãljisescu (cã-lji-sés-cu) vb IV cãljisii (cã-lji-síĭ), cãljiseam (cã-lji-seámŭ), cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisi-ri/cãljisíre (cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ cãljisit (cã-lji-sítŭ) adg cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisits (cã-lji-sítsĭ), cãljisi-ti/cãljisite (cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

§ cãljisiri/cãljisire (cã-lji-sí-ri) sf cãljisiri (cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ acãlisescu (a-cã-li-sés-cu) vb IV acãlisii (a-cã-li-síĭ), acãliseam (a-cã-li-seámŭ), acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisiri/acãlisíre (a-cã-li-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ acãlisit (a-cã-li-sítŭ) adg acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisits (a-cã-li-sítsĭ), acãlisiti/acãlisite (a-cã-li-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmbanã

cãmbanã (cãm-bá-nã) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) –
1: cloput multu mari (spindzurat tu pirgul a bisearicãljei) cu cari crishtinjli suntu-acljimats s-yinã sã ncljinã la bisearicã;
2: (la fãrshirots mash) cloput; cãmbani, cloput
{ro: clopot (de la biserică)}
{fr: cloche (de l’église)}
{en: church bell}
ex: hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); cãmbana di la bisearicã acãtsã ca s-batã area shi vrãhnos; asunã njadzãnoaptea toaca greauã shi cãmbana; dats pri toacã sh-pri cãmbanã; zborlu-atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; cãndu bat hãros cãmbãnjli

§ cãmbani/cãmbane (cãm-bá-ni) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) – (unã cu cãmbanã)

§ cãmbãnã (cãm-bã-nắ) sm cãmbãnadz (cãm-bã-nádzĭ) – (unã cu cãmbanã)
ex: sunã cãmbãnãlu (cloputlu) pi cãmbanea (cambanaryiolu) di la mãnãstir

§ cambanaryio (cam-ba-nar-yĭó) sm cambanaryeadz (cam-ba-nar-yĭádzĭ) – loclu dit pirgul a bisearicãljei iu s-aflã cãmbãnjli; cãmbãnãrii, simandru
{ro: clopotniţă}
{fr: clocher}
{en: bell-tower, steeple}

§ cãmbãnãrii/cãmbãnãrie (cãm-bã-nã-rí-i) sf cãmbãnãrii (cãm-bã-nã-ríĭ) – (unã cu cambanaryio)

§ cãm-bãnedz (cãm-bã-nédzŭ) vb I cãmbãnidzai (cãm-bã-ni-dzáĭ), cãm-bãnidzam (cãm-bã-ni-dzámŭ), cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzari/cãmbãnidzare (cãm-bã-ni-dzá-ri) – bat cãmbana
{ro: clopoţi}
{fr: sonner les cloches, tinter}
{en: bell, ring the bell}
ex: cãmbãneadzã bat cãmbana) trã bisearica di searã; tutã dzua cãmbã-nidzarã

§ cãmbãnidzat (cãm-bã-ni-dzátŭ) adg cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzats (cãm-bã-ni-dzátsĭ), cãmbãnidza-ti/cãmbãnidzate (cãm-bã-ni-dzá-ti) – tsi ari bãtutã (cãmbana)
{ro: clopoţit}
{fr: qui ont sonné (les cloches)}
{en: belled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

copus

copus (có-pusŭ) sn copusuri (có-pu-surĭ) – pidimo (traptu trã fãtsearea-a unui lucru); copos, spreamitsã, gãireti
{ro: efort}
{fr: effort}
{en: effort}
ex: fã-ts un copus pãnã la mini

§ copos (có-posŭ) sn coposuri (có-po-surĭ) – (unã cu copus)

§ cupãsescu (cu-pã-sés-cu) vb IV cupãsii (cu-pã-síĭ), cupãseam (cu-pã-seámŭ), cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) – fac copus trã un lucru; fac copuslu s-mi duc (s-yin) iuva; lj-caftu a unui s-facã un copus tra s-yinã, s-urseascã iuva; acljem cariva s-facã copuslu sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, cãlisescu, cupusescu, ursescu
{ro: a face un effort, a invita}
{fr: se donner la peine; (se donner la peine) de venir, arriver; inviter}
{en: make an effort; make an effort to come; invite}
ex: turtsã-lj cupãsirã (l-cãlisirã, lj-cãftarã s-facã copuslu s-lã yinã) n casã; ãlj dzãsirã, s-cupãseascã (s-urseascã) sh-altãoarã; s-cupãseascã (s-urseascã) pãnã la pãlati; tini gione, di-iu nã cupãsish? (di iu featsish copuslu di vinjish?); cupãsea (ursea) nãuntru, n casã; aushlu-l cupãsi (lu-acljimã) la nãs acasã; vedz-nã hoara shi la measã s-cupãseshti

§ cupãsit (cu-pã-sítŭ) adg cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsits (cu-pã-sítsĭ), cupãsiti/cupãsite (cu-pã-sí-ti) – cari featsi un copus; cari featsi copuslu si s-ducã aclo iu easti cãlisit; acljimat, cupusit, cãlisit, ursit
{ro: care a făcut un effort, invitat}
{fr: qui s’est donné la peine; (qui s’est donné la peine) de venir, d’arriver; invité}
{en: who has made an effort; who has made an effort to come; invited}

§ cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) sf cupãsiri (cu-pã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi un copus; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi copuslu si s-ducã iuva; acljimari, cupusiri, cãlisiri, ursiri
{ro: invitare, acţiunea de a face un effort, de a se invita}
{fr: invitation, action de se donner la peine (de s’inviter)}
{en: invitation, action to make an effort and invite himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumnicãturã

cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)

§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)

§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts

§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
{ro: (se) cumineca}
{fr: donner (recevoir) la communion}
{en: give (receive) communion}
ex: cãndu ti cumnicai la bisearicã; aoaltari lu cumnicarã; acljimats preftul sh-cumnicats-lu
(expr: cumnicats-lu unãshunã, cã tradzi s-moarã)

§ cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicats (cum-ni-cátsĭ), cumnica-ti/cumnicate (cum-ni-cá-ti) – tsi ari loatã yin sh-pãni ayisitã (cumnicãturã) di la preftu ca sã-lj si ljartã amãrtiili; (pãnea i yinlu) ayisit dit cumnicãturã tsi u lja omlu tsi s-cumãnicã; cumãnicat, cuminicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrtat

fãrtat (fãr-tátŭ) sm fãrtats (fãr-tátsĭ) – cãlisitorlu tsi shadi ningã gambro, la numtã; oaspi multu bun, di-aproapea; un tsi s-leagã cu-un sots bun cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) cã va s-hibã avlami, ca doi frats; numã cu cari sh-grescu un cu-alantu doi sots bunj sh-nidispãrtsãts; frãtat, furtat, fãrtãtic, fãrtãtici; avlami, vlami, cãlisitor
{ro: fărtat, tovarăş, frate de cruce, cavaler de onoare}
{fr: compagnon, camarade, garçon d’honneur}
{en: companion, comrade, best man (wedding)}
ex: mash friptalji doi fãrtats dipriunã talji; s-acãtsarã fãrtats (s-ligarã ca fratslji, cu giurãmintu); nu talj nã oai s-u mãcãm, s-nã fãtsem fãrtats (oaspits, ca fãrtatslji)?; la numta-a frati-sui fui sh-mini fãrtat; nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta

§ frãtat (frã-tátŭ) sm frãtats (frã-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)

§ furtat (fur-tátŭ) sm furtats (fur-tátsĭ) – (unã cu fãrtat)
ex: suflit di oaspi sh-di furtat (oaspi bun icã avlami); mini mash voi s-mi fac furtat (cãlisitor); la numta armãneascã suntu doi furtats shi dauã surati

§ fãrtãtic (fãr-tã-tícŭ) sm fãrtãtits (fãr-tã-títsĭ) – numã cu cari easti acljimat un fãrtat “ma njic”; fãrtãtici, fãrtãtush
{ro: fărtăţel, diminutiv dat unui fărtat}
{fr: diminutive de la “fãrtat”; petit compagnon}
{en: diminutive of “fãrtat”; little companion}
ex: vrea s-nj-u-adarã fãrtãticlu

§ fãrtãtici (fãr-tã-tícĭŭ) sm fãrtãtici (fãr-tã-tícĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtush (fãr-tã-túshĭŭ) sm fãrtãtush (fãr-tã-túshĭ) – (unã cu fãrtãtic)

§ fãrtãtlichi/fãrtãtliche (fãr-tãt-lí-chi) sf fãrtãtlichi (fãr-tãt-líchĭ) – simtsãmintu tsi-aduchescu un fatsã di-alantu doi fãrtats; fãrtãtsãlji
{ro: fărtăţie}
{fr: camaraderie}
{en: companionship}

§ fãrtãtsãlji/fãrtãtsãlje (fãr-tã-tsắ-lji) sf fãrtãtsãlj (fãr-tã-tsắljĭ) – (unã cu fãrfãtlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn