DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin

§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui

§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angan

angan (an-gánŭ) vb I angãnai (an-gã-náĭ), angãnam (an-gã-námŭ), angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) – cljem (grescu) s-yinã cãtrã mini (ma multu cãnjlji, oili, caljlji, etc.); cljem, acljem, grescu, etc.;
(expr:
1: u-anganã cãtsaua = (i) fudzi, “ca picurarlu tsi sh-cljamã cãtsaua sh-u lja cu el ninti ca s-fugã”; (ii) moari;
2: lj-angãnã unã! = lj-deadi, lj-plãscãni unã)
{ro: chema (animale)}
{fr: appeler (un animal}
{en: call (animal)}
ex: angãnats cãnjlji (cljimats, grits a cãnjlor); angãnãm caljlji s-lã dãm ordzu; angãnats oili (cljimats oili s-yinã) la sãrinji; anganã puljlji; dupã tsi lj-angãnã (lj-cljimã “cãnjlji”) ningã nãs; nu mi-anganã (nu mi-acljamã s-yin la el) vãrnu; u-angãnã cãtrã-aclo cãtsaua
(expr: fudzi, nchisi, trapsi cãtrã-aclo); tuts s-u-anganã
(expr: s-fugã, s-u cãrtsãneascã) cãtrã iu s-poatã; nã scria s-angãnãm cãt cama ntroarã cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt cama-agonja); anganã-u di-aoa
(expr: fudz, ciulea-u di-aoa); angãnã cãtsaua
(expr: fudzi di-aoa; icã muri); picurarlu u-avea angãnatã cãtsaua
(expr: avea vgatã, s-avea afãnsitã)

§ angãnat (an-gã-nátŭ) adg angãnatã (an-gã-ná-tã), angãnats (an-gã-nátsĭ), angãnati/angãnate (an-gã-ná-ti) – (cãnili, calu, etc.) cari easti-acljimat; cljimat, acljimat, grit, etc.
{ro: animal chemat}
{fr: animal qui est appelé}
{en: called animal}

§ angãnari/angãnare (an-gã-ná-ri) sf angãnãri (an-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cãnili, calu, etc.) easti-angãnat; cljimari, acljimari, griri, etc.
{ro: acţiunea de a chema animale}
{fr: action d’appeler un animal}
{en: action of calling an animal}
ex: angãnarea a caljlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlisescu

cãlisescu (cã-li-sés-cu) vb IV cãlisii (cã-li-síĭ), cãliseam (cã-li-seámŭ), cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisiri/cãlisíre (cã-li-sí-ri) – lj-caftu a vãrnui tra sã-nj facã tsiva; cljem cariva sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, acãlisescu, cãljisescu, acãljisescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (lj-caftu s-facã copuslu s-urseascã, s-yinã)
{ro: invita}
{fr: convier, inviter}
{en: invite}
ex: cãliseashti (acljamã) oaspits acasã

§ cãlisit (cã-li-sítŭ) adg cãlisitã (cã-li-sí-tã), cãlisits (cã-li-sítsĭ), cãlisiti/cãlisite (cã-li-sí-ti) – harea tsi u-ari un cãndu easti acljimat iuva; acljimat, acãlisit, cãljisit, acã-ljisit, grit (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusit (faptu copuslu trã)
{ro: chemat, invitat}
{fr: apellé, invité}
{en: called, invited}

§ cãlisiri/cãlisire (cã-li-sí-ri) sf cãlisiri (cã-li-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cãliseashti; acljimari, acãlisiri, cãljisiri, acãljisiri, griri (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusiri (fãtseari copuslu trã)
{ro: acţiunea de a chema, de a invita; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’apeller, action d’inviter, invitation}
{en: action of calling (inviting), invitation}

§ cãljisescu (cã-lji-sés-cu) vb IV cãljisii (cã-lji-síĭ), cãljiseam (cã-lji-seámŭ), cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisi-ri/cãljisíre (cã-lji-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ cãljisit (cã-lji-sítŭ) adg cãljisitã (cã-lji-sí-tã), cãljisits (cã-lji-sítsĭ), cãljisi-ti/cãljisite (cã-lji-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

§ cãljisiri/cãljisire (cã-lji-sí-ri) sf cãljisiri (cã-lji-sírĭ) – (unã cu cãlisiri)

§ acãlisescu (a-cã-li-sés-cu) vb IV acãlisii (a-cã-li-síĭ), acãliseam (a-cã-li-seámŭ), acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisiri/acãlisíre (a-cã-li-sí-ri) – (unã cu cãlisescu)

§ acãlisit (a-cã-li-sítŭ) adg acãlisitã (a-cã-li-sí-tã), acãlisits (a-cã-li-sítsĭ), acãlisiti/acãlisite (a-cã-li-sí-ti) – (unã cu cãlisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

copus

copus (có-pusŭ) sn copusuri (có-pu-surĭ) – pidimo (traptu trã fãtsearea-a unui lucru); copos, spreamitsã, gãireti
{ro: efort}
{fr: effort}
{en: effort}
ex: fã-ts un copus pãnã la mini

§ copos (có-posŭ) sn coposuri (có-po-surĭ) – (unã cu copus)

§ cupãsescu (cu-pã-sés-cu) vb IV cupãsii (cu-pã-síĭ), cupãseam (cu-pã-seámŭ), cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) – fac copus trã un lucru; fac copuslu s-mi duc (s-yin) iuva; lj-caftu a unui s-facã un copus tra s-yinã, s-urseascã iuva; acljem cariva s-facã copuslu sã-nj yinã acasã (vizitã, la measã, etc.); acljem, cãlisescu, cupusescu, ursescu
{ro: a face un effort, a invita}
{fr: se donner la peine; (se donner la peine) de venir, arriver; inviter}
{en: make an effort; make an effort to come; invite}
ex: turtsã-lj cupãsirã (l-cãlisirã, lj-cãftarã s-facã copuslu s-lã yinã) n casã; ãlj dzãsirã, s-cupãseascã (s-urseascã) sh-altãoarã; s-cupãseascã (s-urseascã) pãnã la pãlati; tini gione, di-iu nã cupãsish? (di iu featsish copuslu di vinjish?); cupãsea (ursea) nãuntru, n casã; aushlu-l cupãsi (lu-acljimã) la nãs acasã; vedz-nã hoara shi la measã s-cupãseshti

§ cupãsit (cu-pã-sítŭ) adg cupãsitã (cu-pã-sí-tã), cupãsits (cu-pã-sítsĭ), cupãsiti/cupãsite (cu-pã-sí-ti) – cari featsi un copus; cari featsi copuslu si s-ducã aclo iu easti cãlisit; acljimat, cupusit, cãlisit, ursit
{ro: care a făcut un effort, invitat}
{fr: qui s’est donné la peine; (qui s’est donné la peine) de venir, d’arriver; invité}
{en: who has made an effort; who has made an effort to come; invited}

§ cupãsiri/cupãsire (cu-pã-sí-ri) sf cupãsiri (cu-pã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi un copus; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi copuslu si s-ducã iuva; acljimari, cupusiri, cãlisiri, ursiri
{ro: invitare, acţiunea de a face un effort, de a se invita}
{fr: invitation, action de se donner la peine (de s’inviter)}
{en: invitation, action to make an effort and invite himself}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn