DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agrãxescu

agrãxescu (a-ghrãc-sés-cu) vb IV agrãxii (a-ghrãc-síĭ), agrãxeam (a-ghrãc-seámŭ), agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) – aduchescu, duchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, apucupescu, ntsileg, simtu
{ro: înţeleg, simt}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: easti njic, nu agrãxeashti (nu aducheashti)

§ agrãxit (a-ghrãc-sítŭ) adg agrãxitã (a-ghrãc-sí-tã), agrãxits (a-ghrãc-sítsĭ), agrãxiti/agrãxite (a-ghrãc-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari aduchitã un lucru; aduchit, duchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, apucupit, ntsileptu, simtsãt
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti}
{en: understood, felt}

§ agrãxiri/agrãxire (a-ghrãc-sí-ri) sf agrãxiri (a-ghrãc-sírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari agrãxitã; aduchiri, duchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, apucupiri, ntsileadziri, simtsãri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, de sentir; compréhension}
{en: action of understanding, of feeling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apucupescu

apucupescu (a-pu-cu-pés-cu) vb IV apucupii (a-pu-cu-píĭ), apucupeam (a-pu-cu-peámŭ), apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apu-cupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) – aduchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, agrãxescu
{ro: înţelege}
{fr: comprendre}
{en: understand}
ex: tuts apucupim (aduchim)

§ apucupit (a-pu-cu-pítŭ) adg apucupitã (a-pu-cu-pí-tã), apucupits (a-pu-cu-pítsĭ), apucupiti/apucupite (a-pu-cu-pí-ti) – ashi cum easti un tsi ari aduchitã; aduchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, agrãxit
{ro: înţeles}
{fr: compris}
{en: understood}

§ apucupiri/apucupire (a-pu-cu-pí-ri) sf apucupiri (a-pu-cu-pírĭ) – atsea tsi-ari faptã un care ari apucupitã; aduchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege; înţelegere}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mini/mine

mini/mine (mí-ni) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui tsi zburashti; meni, eu, io, (forma shcurtã) mi (-mi, mi-)
{ro: eu, mine, pe mine, mă}
{fr: je, me, moi}
{en: I, me}
ex: mini (io) escu cum cama ghini; mini mi va (ari vreari ti mini, mi caftã); tsi s-fac, maratlu di mini; furlji mini (pri io) mi cãlcarã; va s-u talj mini (io) pi dauã; tsi pãtsãi mini (io), mãratlu; tsãni-ti di mini (io); sharpili aestu mash mini (pri io) mi cunoashti; ta s-mi-acatsã sh-mini (sh-pri io); ashtiptats sh-mini (pri io); arucã-ti pri mini; furlji mini (pri mini) mi cãlcarã; pri mini, bre, vreats s-mi cãlcats, pri mini s-mi furats, pri mini?

§ meni (mé-ni) pr pirs I – (unã cu mini)
ex: si shtiu shi meni (mini)

§ mi3 (mi) ((i) pr pirs I: singular, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “mini” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl I: singular, masculin shi fiminin, acuzativ) – pi mini; pri eu; pri io
{ro: mă, pe mine}
{fr: me}
{en: me}
ex: mi (mi = pri mini) aurlu nuntru; tora, tini nu mi nveatsã (mi = pri mini); vrei-mi (mi = pri mini) shi aproachi-mi (mi = pri mini) nãpoi; achicãsits-mi (mi = pri mini), i nu mi-achicãsits (mi = pri mini)?; dushu-mi (mi = dush pi mini), dushu-mi (mi = dush pi mini), calea nghios; dushu-mi (mi = pri mini), dushu-mi (mi = pri mini) pãnã n cali; dushu-mi (mi = pri mini) la murmintu; vimtul si-nj mi (mi = pri mini) batã; si-nj mi (mi = pri mini) avdã muntsã sh-niori; neaflãndalui-mi (mi = pi mini); lasã-nj-mi (mi = pi mini), dado!; furlji mini mi (mi = pri mini) cãlcarã; pri mini, bre, vreats s-mi (mi = pri mini) cãlcats, pri mini s-mi (mi = pri mini) furats, pri mini?

§ a njia (njí-ĭa) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “mini”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui tsi zburashti; nji, ãnj, (forma shcurtã) nj (-nj, nj-)
{ro: mie, îmi, mi}
{fr: à moi, moi}
{en: to me, me}
ex: u deadi a njia, nu a tsãia; a njia, cum ãnj prindi; a njia nu-nj (nj = ãnj) pari ghini cã vinji sh-el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn