DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apuc

apuc (a-púcŭ) (mi) vb I apucai (a-pu-cáĭ) shi apcai (ap-cáĭ), apucam (a-pu-cámŭ) shi apcam (ap-cámŭ), apucatã (a-pu-cá-tã) shi apcatã (ap-cá-tã), apucari/apucare (a-pu-cá-ri) shi apca-ri/apcare (ap-cá-ri) – acats tsiva cu mãna; mi duc cãtrã iuva; lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-facã) tsiva; lu-apruftusescu tu oara tsi easti si s-ducã iuva; nchisescu s-fac un lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig:
1: apuc = fur; expr:
2: nj-apuc gura = mãc niheamã s-nj-arãd foamea;
3: nu-apuc s-dzãc un zbor = ninti ca s-dzãc un zbor, cãt acats s-dzãc un zbor; unãshunã tsi dzãsh zborlu;
4: s-nu sh-apucã = s-nu-acatsã dzua di mãni, s-u lja neclu, s-moarã, s-u lja draclu)
{ro: apuca, prinde, ajunge la timp, începe, duce, etc.}
{fr: saisir, s’emparer de, hériter, atteindre, tomber juste, commencer à, se diriger, etc.}
{en: seize, grab, catch; get, come at the right moment, start, lead, etc.}
ex: apucã-l (acatsã-l) di coarni; nsus tu muntsã si-nj ti-apcarim (s-ti-acãtsam); noi ashi apucãm (acãtsãm) di pap-strãpap; lu-apcãm analtu pri measã (lu-aflãm tamam pri measã); unã cali apucã (nchiseashti, u lja, dutsi) andreapta, alantã acatsã astãnga; s-nu-aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats mari); s-apucarits (ma loats calea) nastãnga, di arãu va s-dats; mãcã s-ts-aputs gura
(expr: mãcã s-ts-arãdz foamea); apcarã (fig: furarã) un noatin; mushurecã, s-nu ts-aputs!
(expr: s-nu bãnedz pãnã mãni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apucã
(expr: s-u lja neclu, s-moarã); nu-apucã tra s-dzãcã grailu
(expr: cãt acãtsã s-dzãcã tsiva)

§ apucat (a-pu-cátŭ) adg apucatã (a-pu-cá-tã), apucats (a-pu-cátsĭ), apucati/apucate (a-pu-cá-ti) – tsi easti acãtsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; acãtsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc.
{ro: apucat, prins, ajuns la timp, etc.}
{fr: saisi, emparé de, etc.}
{en: seized, grabbed, caught; got, etc.}

§ apcat (ap-cátŭ) adg apcatã (ap-cá-tã), apcats (ap-cátsĭ), apcati/apcate (ap-cá-ti) – (unã cu apucat)

§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascãlnãturã2

ascãlnãturã2 (as-cãl-nã-tú-rã) sf ascãlnãturi (as-cãl-nã-túrĭ) – atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) ca un lucru si s-facã (si s-aibã faptã); afurnjii, acãtsãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: lj-aflai unã ascãlnãturã (unã sibepi, itii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furnjii/furnjie

furnjii/furnjie (fur-njí-i) sf furnjii (fur-njíĭ) – atsea (itia) trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti sibepea (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; afurnjii, acãtsãturã, ascãlnã-turã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: nj-arcarã furnjii = mi cãtigursirã, nj-aflarã stepsu)
{ro: cauză, pretext}
{fr: cause, prétexte, faute}
{en: reason, pretext}
ex: s-featsi furnjii (sibepi) ca s-moarã; lipseashti s-hibã vãrnã furnjii; cãftã vãrã furnjii (itii) tra si-l vatãmã; cãftã furnjia tra s-fugã shi fudzi; di furnjia (itia) a mãtreatsãljei; furnjii (itii) vream; furnjia a mortsãlor, haraua a yiilor; arucãndalui furnjia (vina) pri armãnj

§ afurnjii/afurnjie (a-fur-njí-i) sf afurnjii (a-fur-njíĭ) – (unã cu furnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

itii/itie

itii/itie (i-tí-i) sf itii (i-tíĭ) – sibepea tsi easti la-arãdãtsina-a fãtseariljei a unui lucru; atsea tsi fatsi ca un lucru si s-adarã; atsea tsi aspuni sibepea (dealihea i minciunoasã) di cum s-ari faptã un lucru; atsea tsi aspuni cãtse s-featsi un lucru; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, made, mãdei, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: tuti au unã itii (sibepi, furnii); banã ma nsus di yinghits anj s-nu-ai, shi broaticlu s-tsã hibã itia; ditr-aistã itii sh-amirãlu multu jilit sh-eara; ahurhirã s-lji dzãcã, cã ti tsi itii (cãtse) va s-lji vatãmã; easti la pãlatea-a dratslor di muljari-sa itii; di itia-aestã, amãnã shi tuts ljundarlji sã ntribarã; nj-u-aveam altã s-nu hibã itia; s-lã spunã, tsi lã fu itia ta sã si nveascã tu stranji muljireshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

made

made (ma-dé) sm madedz (ma-dédzĭ) – furnjia trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; mãdei, furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: tr-ahãt made = tr-ahãt lucru, trã dip tsiva)
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: aestu vã easti tut mãdelu (tutã itia)?; tr-ahãt made
(expr: tr-ahãt lucru, trã dip tsiva) tsã mãts inima?

§ mãdei/mãdee (mã-dé-i) sf mãdei (mã-déĭ) – (unã cu made)
ex: trã tsi mãdei (itii) ludzlji ãlj vãtãmarã?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãhãnã1

mãhãnã1 (mã-hã-nã) sm mãhãnadz (mã-hã-nádzĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, sibepi, sibeti, simbeti, vinã
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: lj-arucã mãhãnã (vina, furnjia); arucã mãhãnãlu (furnjia) pri Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sibepi/sibepe

sibepi/sibepe (si-bé-pi) sf sibechi (si-béchĭ) – atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-featsi i s-ari faptã; furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, made, mãdei, mãhãnã, sibeti, simbeti
{ro: cauză, motiv, pretext}
{fr: cause, motif; prétexte}
{en: reason, pretext}
ex: di nãsã sibepi (di itia-a ljei), azvimsirã; fãrmac s-featsi, cã di nãs sibepi fudzea ficiorlji; tsi fitsesh sibepi greacã; sibepi (itia) s-featsi nãs; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; vru sh-amirãlu s-veadã sibepea; lu ntribã sibepea shi ficiorlu spusi tut

§ simbeti/simbete (sim-bé-ti) sf simbets (sim-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: easti simbetea-a mãhãnãlui; cari s-featsi simbetea s-amãrtipseascã omlu?; tra si s-vatãmã cu vãrã simbeti; di trã simbetea (itia) a lor urutã; nvitsari shi tirbieti easti simbeti (mãhãnã)

§ sibeti/sibete (si-bé-ti) sf sibets (si-bétsĭ) – (unã cu sibepi)
ex: cu sibetea-aestã (di itia-aestã; tr-atsea) s-turnã la noi; nãs s-featsi sibeti (el fu itia) di-nj mãrtai feata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã