§ mpihior (mpi-hĭórŭ) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hĭu-ráĭ), mpihiuram (mpi-hĭu-rámŭ), mpihiuratã (mpi-hĭu-rá-tã), mpihiurari/mpihiurare (mpi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur)
ex: aush, aush ma ninca mpihioarã (fig: intrã tu-ashtirnut cu muljerli)

§ mpihiurat (mpi-hĭu-rátŭ) adg mpihiuratã (mpi-hĭu-rá-tã), mpihiurats (mpi-hĭu-rátsĭ), mpihiurati/mpihiurate (mpi-hĭu-rá-ti) – (unã cu ampihiurat)

§ mpihiurari/mpihiurare (mpi-hĭu-rá-ri) sf mpihiurãri (mpi-hĭu-rắrĭ) – (unã cu ampihiurari)

(expr: mina) di ningã nãs; s-nu ti bats
(expr: minj) dit loc; ni palmã nu pot s-mi bat
(expr: njishcu) di-aoatsi; ficiorlu-a meu, bati-ti
(expr: minã-ti) dit loc; nu-lj si bãtea
(expr: mina, vdzea) di ningã vatra-a tatã-sui; bãtu cãljurli dit (alãgã, urdinã, cutriirã) Sãrbii sh-Vlãhii multu chiro; ea nu bãtets naljurea
(expr: nu zburãts glãrinj); lji si bãtu
(expr: ciucuti) inima; cãnili acatsã s-batã
(expr: s-alatrã); aleapidã-ti s-vedz tsi bat
(expr: tsi-alatrã) cãnjlji; aclo iu bãtea
(expr: cãfta) s-aflã vãrã lemnu; asearã avum mari furtunã sh-vimtul bãtea multu
(expr: sh-avea un vimtu mari); bãtu
(expr: cãdzu) grãndina sh-asparsi multi agri

§ bãtut1 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – agudit; asunat, anãchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigãrit, tsi ari faptã bãtãturi
{ro: bătut, învins, sunat, castrat, care a făcut bătături}
{fr: battu, vaincu, sonné, chatré, fait des cors, des callosités}
{en: beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), castrated, got calluses}
ex: sh-armãn a noshtri muntsã di vimturi mash bãtuts
(expr: agudits); bãtut
(expr: agudit) di videalã; bãtut di grindinã, di ploai; cãljuri bãtuti
(expr: cãlcati) di cãrvãnari; cama ghini easti s-imnji pit cãljuri bãtuti
(expr: urdinati di lumi); lapti bãtut
(expr: dit cari s-ari scoasã umtul); birbec bãtut (ciucutit)

§ batiri1/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati;
2: alumtã; shcop, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: acţiunea de a bate, de a suna, de a învinge, de a castra, de a face bătături; batere; învingere; sunare, castrare, facere de bătături; bătaie, luptă}
{fr: action de battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des callosités; lutte; rossade, rossée}
{en: action of beating, of striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of castrating, of getting calluses; fight; beating}
ex: loc sh-ti batiri (alumtã) mutreashti

§ bãteari1/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – (unã cu batiri1)
ex: vrei bãteari, ficior; cãmbãnjli s-frãngu di bãteari (asunari)

§ nibãtut (ni-bã-tútŭ) adg nibãtutã (ni-bã-tú-tã), nibãtuts (ni-bã-tútsĭ), nibãtuti/nibãtute (ni-bã-tú-ti) – cari nu easti bãtut
{ro: nebătut, etc.}
{fr: qui n’est pas battu, etc.}
{en: who has not been beaten, etc.}
ex: plãndzi nibãtut

§ nibati-ri/nibatire (ni-bá-ti-ri) sf nibatiri (ni-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-bati, icã nu easti bãtut
{ro: acţiunea de a nu bate, etc.}
{fr: action de ne pas battre, etc.}
{en: action of not beating, etc.}

§ nibãteari/nibãteare (ni-bã-teá-ri) sf nibãteri (ni-bã-térĭ) – (unã cu nibatiri)

§ parabat (pá-ra-bátŭ) (mi) vb III shi II parabãtui (pá-ra-bã-túĭ), parabãteam (pá-ra-bã-teámŭ), parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) shi parabãteari/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) – l-bat multu; l-bat ma multu dicãt lipseashti (easti ghini) s-lu bat
{ro: bate prea mult}
{fr: battre trop}
{en: beat too much}
ex: mi parabãtu (mi bãtu multu)

§ parabãtut (pá-ra-bã-tútŭ) adg parabãtutã (pá-ra-bã-tú-tã), para-bãtuts (pá-ra-bã-tútsĭ), parabãtuti/parabãtute (pá-ra-bã-tú-ti) – tsi easti bãtut multu (ma multu dicãt lipseashti)
{ro: batut prea mult}
{fr: battu trop}
{en: beaten too much}

§ parabatiri/parabatire (pá-ra-bá-ti-ri) sf parabatiri (pá-ra-bá-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva parabati
{ro: acţiunea de a bate prea mult}
{fr: action de battre trop}
{en: action of beating too much}

§ parabãtea-ri/parabãteare (pá-ra-bã-teá-ri) sf parabãteri (pá-ra-bã-térĭ) – (unã cu parabatiri)

§ bãtãturã (bã-tã-tú-rã) sf bãtãturi (bã-tã-túrĭ) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, tsi lu-agudescu, etc.); aroz, cal
{ro: bătătură}
{fr: cor, cal, callosité}
{en: callus, corn}
ex: purtai curdeljili nali, sh-feci unã bãtãturã la cicior

§ batsã (bá-tsã) sf bãts (bắtsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-aradã, pri fatsa-a omlui); pliscutã, fliscutã, flãscutã, fluscutã, shupleacã, ghiushtã, shubã
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-trapsi unã batsã (pliscutã)

§ bãtichi/bãtiche (bã-tí-chi) sf bãtichi (bã-tíchĭ) – alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti); bãtichii, bãtic, goadã, bãteari; bãtii, bãtãlii, alumtã, alumtatic, luptã
{ro: lovitură, bătaie; luptă, bătălie}
{fr: coup, rossade; combat, lutte}
{en: blow, beating; combat, fight}
ex: apalã mushatã trã bãtichi (alumtã)

§ bãtichii/bãtichie (bã-ti-chí-i) sf bãtichii (bã-ti-chíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: di tuts, nãs s-aleapsi tu bãtichii (tu-alumtã)

§ bãtic (bã-tíc) sn bãticuri (bã-ti-cúrĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: nchisi la bãtic (alumtã)

§ bãtii/bãtie (bã-tí-i) sf bãtii (bã-tíĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: mari bãtii s-featsi

§ bãtãlii/bãtãlie (bã-tã-lí-i) sf bãtãlii (bã-tã-líĭ) – (unã cu bãtichi)
ex: tu bãtãlii (tu-alumtã) sh-chiru ocljul

§ bãtanji/bãtanje (bã-tá-nji) sf bãtãnj (bã-tắnjĭ) – hãlati cu cari s-agudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calcã (namisa di chelindri) tsãsãturli di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); bãtalji, drãshtealã, grãshtealã
{ro: piuă}
{fr: moulin à foulon}
{en: fuller}
ex: di la drãshtealã la bãtanji, mãndanji

§ bãtãnii/bã-tãnie (bã-tã-ní-i) sf bãtãnii (bã-tã-níĭ) – soi di vilendzã lishoarã
{ro: pătură uşoară}
{fr: couverture légère}
{en: light blanket}

§ bãtãnjusescu (bã-tã-njĭu-sés-cu) vb IV bãtãnjusii (bã-tã-njĭu-síĭ), bãtãnjuseam (bã-tã-njĭu-seámŭ), bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) – bat sh-calcu lucri di lãnã la bãtanji; bãtãljusescu, ndrãshtescu, ndrãshtedz
{ro: da la piuă}
{fr: faire passer par le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}

§ bãtãnjusit (bã-tã-njĭu-sítŭ) adg bãtãnjusitã (bã-tã-njĭu-sí-tã), bãtãnjusits (bã-tã-njĭu-sítsĭ), bãtãnjusiti/bãtãnjusite (bã-tã-njĭu-sí-ti) – tsi easti bãtut shi cãlcat la bãtanji; bãtãljusit, ndrãshtit, ndrãshtat
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}

§ bãtãnjusiri/bãtãnjusire (bã-tã-njĭu-sí-ri) sf bãtãnjusiri (bã-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la bãtanji; bãtãljusiri, ndrãshtiri, ndrãshtari
{ro: acţiunea de a da la piuă}
{fr: action de faire passer par le moulin à foulon}
{en: action of fulling}

§ bãtalji/bãtalje (bã-tá-lji) sf bãtãlj (bã-tắljĭ) – (unã cu bãtanji)

§ bãtãljar (bã-tã-ljĭárŭ) sm, sf bãtãljarã (bã-tã-ljĭá-rã), bãtãljari (bã-tã-ljĭárĭ), bãtãljari/bãtãljare (bã-tã-ljĭá-ri) – atsel tsi lucreadzã la bãtalji
{ro: piuar}
{fr: foulonnier}
{en: fuller}

§ bãtãljusescu1 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (unã cu bãtãnjusescu)
ex: bãtãljuseashti adimtul

§ bãtãljusit1 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – (unã cu bãtãnjusit)

§ bãtãljusiri1/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – (unã cu bãtãnjusiri)

{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}
ex: cãrtiljat (strãpumtu) nj-ul deadi

§ cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) sf cãrtiljeri (cãr-ti-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãrtiljadzã; azvundziri, azundziri, ampihiurari, mpihiurari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}

§ cãrchelj (cãr-chĭéljĭŭ) sn cãrchealji/cãrchealje (cãr-chĭá-lji) – (unã cu cãrtelj)
ex: lj-tricu cãrcheljlu di nari
(expr: fatsi tsi va cu el)

§ cãrcheauã1 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu cãrtelj)
ex: dã-nj doauã cãrcheali (cãrtelj) di ushi

§ cãrchelã (cãr-chĭé-lã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu cãrtelj)

1: atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã di la unã cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astãmã-seashti di la lucrul tsi lu-adarã; dispãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, astãmãtsiri, dãnãsiri, pãpsiri, ntsãrcari, acumtinari, chindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljari, astãljari, disicari
{ro: acţiunea de a abate, de a despărţi; de a opri, de a separa; abatere, despărţire, oprire, separare}
{fr: action de dériver (un cours d’eau); de (se) séparer; de sevrer (enfant, agneau); de couper, de trancher (court)}
{en: action of diverting (water, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)}
ex: curmarea (ntsãrcarea) a njitslor, a njeljlor

§ nicurmat1 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) –
1: tsi nu s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi nu s-ari datã di-unã parti; neabãtut, nipãrãmirsit, nipãrmãrãsit, nipãrmãsit;
2: tsi nu s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi nu-ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; nidipãrtat; nidispãrtsãt, nimpãrtsãt, nidisfãcut, neastãmãtsit, nidã-nãsit, nipãpsit, nintsãrcat, neacumtinat, nichindruit;
3: tsi nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljat, neastãljat, nidisicat
{ro: neabătut, nedespărţit; neoprit, neseparat}
{fr: non dérivé (un cours d’eau); non séparé; non sevré (enfant, agneau); non coupé, non tranché (court)}
{en: not diverted (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)}

§ nicurmari1/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la unã cali; neabatiri, neabãteari, nipãrã-mirsiri, nipãrmãrãsiri, nipãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astãmã-seashti lucrul tsi lu-adarã; nidipãrtari, nidispãrtsãri, nimpãrtsãri, nidisfãtseari, neastãmãtsiri, nidãnãsiri, nipãpsiri, nintsãrcari, neacumtinari, nichindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljari, neastãljari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despărţi; de a nu (se) opri, de a nu (se) separa}
{fr: action de ne pas dériver (un cours d’eau); de ne pas (se) séparer; de ne pas sevrer (enfant, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)}
{en: action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not weaning (child, lamb)}

§ nicurmat3 (ni-cur-mátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-acumtinã dip; neacumtinat, neacumtinit, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, mereu, încontoinuu}
{fr: sans cessé}
{en: without stop}
ex: ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fãrã s-astãmãtseascã)

§ pricurmu (pri-cúr-mu) (mi) vb I pricurmai (pri-cur-máĭ), pricurmam (pri-cur-mámŭ), pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmari/pricurmare (pri-cur-má-ri) – dãnãsescu trã putsãn chiro atsea tsi fac (tra s-mi discurmu, bunãoarã, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum lipseashti, etc.); astãmãtsescu di cãndu-cãndu un lucru tsi s-fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dãnãsescu, astãmã-tsescu, etc.
{ro: întrerupe}
{fr: interrompre}
{en: interrupt}
ex: pricurmã (l-featsi s-dãnãseascã, si s-curmã) a tãu niho di jali

§ pricurmat (pri-cur-mátŭ) adg pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmats (pri-cur-mátsĭ), pricurmati/pricurmate (pri-cur-má-ti) – (lucru) tsi easti astãmãtsit (di-arada ti niheamã chiro icã di cãndu-cãndu); (om) a curi zbor easti tãljat; curmat, dãnãsit, astãmãtsit, etc.
{ro: întrerupt}
{fr: interrompu}
{en: interrupted}

§ pricurma-ri/pricurmare (pri-cur-má-ri) sf pricurmãri (pri-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astãmãtsit trã putsãn chiro (di cãndu-cãndu)
{ro: acţiunea de a întrerupe}
{fr: action d’inter-rompre}
{en: action of interrupting}

§ pãrãmirsit (pã-rã-mir-sítŭ) adg pãrãmirsitã (pã-rã-mir-sí-tã), pãrãmirsits (pã-rã-mir-sítsĭ), pãrãmirsiti/pãrãmirsite (pã-rã-mir-sí-ti) – (unã cu pãrmãrãsit)

§ pãrãmirsiri/pãrãmirsire (pã-rã-mir-sí-ri) sf pãrãmirsiri (pã-rã-mir-sírĭ) – (unã cu pãrmãrãsiri)

{ro: acţiunea de a pătrunde, de a străpunge; pătrundere, străpungere}
{fr: action de percer, de pénétrer, de trouer, de traverser}
{en: action of piercing, of entering, of going through}

§ pitrundeari/pitrundeare (pi-trun-deá-ri) sf pitrunderi (pi-trun-dérĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ pitrundari/pitrundare (pi-trun-dá-ri) sf pitrundãri (pi-trun-dắrĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ pitrundzeari/pitrundzeare (pi-trun-dzeá-ri) sf pitrundzeri (pi-trun-dzérĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ nipitrumtu (ni-pi-trúm-tu) adg nipitrumtã (ni-pi-trúm-tã), nipitrumtsã (ni-pi-trúm-tsã), nipitrumti/nipitrumte (ni-pi-trúm-ti) – tsi nu-ari pitrumtã; tsi nu easti pitrumtu; nipitrumsu
{ro: nepătruns, nestrăpuns}
{fr: qui n’est pas percé, qui n’a pas pénétré}
{en: unpierced, that is not entered, that has not been entered}

§ nipitrumsu (ni-pi-trúm-su) adg nipitrumsã (ni-pi-trúm-sã), nipitrumshi (ni-pi-trúm-shi), nipitrumsi/nipitrumse (ni-pi-trúm-si) – (unã cu nipitrumtu)

§ nipitrundiri/nipitrun-dire (ni-pi-trún-di-ri) sf nipitrundiri (ni-pi-trún-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-pitrundi tsiva; nipitrundeari
{ro: acţiunea de a nu pătrunde}
{fr: action de ne pas percer}
{en: action of not piercing}

§ nipitrundeari/nipitrundeare (ni-pi-trun-deá-ri) sf nipi-trunderi (ni-pi-trun-dérĭ) – (unã cu nipitrundiri)

§ spitrundu (spi-trún-du) (mi) vb III, II shi I spitrumshu (spi-trúm-shĭu) shi spitrundai (spi-trún-daĭ), spitrundeam (spi-trun-deámŭ), spitrumtã (spi-trúm-tã) shi spitrumsã (spi-trúm-sã) shi spitrundatã (spi-trun-dá-tã), spitrundiri/spitrundire (spi-trún-di-ri) shi spitrundea-ri/spitrundeare (spi-trun-deá-ri) shi spitrundari/spitrundare (spi-trun-dá-ri) – (unã cu pitrundu)
ex: dupã arburi nãsh s-ascundu, iu gugoashi nu spitrundu (nu trec, nu pitrundu); tu noauã locuri lu spitrumsi; laea hãbari lã spitrumsi inima (fig: l-agiumsi tu inimã, lji nvirinã)

§ spitrumtu (spi-trúm-tu) adg spitrumtã (spi-trúm-tã), spitrumtsã (spi-trúm-tsã), spitrumti/spitrumte (spi-trúm-ti) – (unã cu pitrumtu)
ex: geamuri spitrumti cu guvi; truplu-a lui fu spitrumtu

§ spitrumsu (spi-trúm-su) adg spitrumsã (spi-trúm-sã), spitrumshi (spi-trúm-shi), spitrumsi/spitrumse (spi-trúm-si) – (unã cu pitrumtu)

§ spitrundat (spi-trun-dátŭ) adg spitrundatã (spi-trun-dá-tã), spitrundats (spi-trun-dátsĭ), spitrundati/spi-trundate (spi-trun-dá-ti) – (unã cu pitrumtu)

§ spitrundi-ri/spitrundire (spi-trún-di-ri) sf spitrundiri (spi-trún-dirĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ spitrundeari/spitrundeare (spi-trun-deá-ri) sf spitrunderi (spi-trun-dérĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ spitrundari/spitrundare (spi-trun-dá-ri) sf spitrundãri (spi-trun-dắrĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ spritundu (spri-tún-du) (mi) vb III, II shi I spritumshu (spri-túm-shĭu) shi spritundai (spri-tun-dáĭ), spritundeam (spri-tun-deámŭ), spritumtã (spri-túm-tã) shi spritumsã (spri-túm-sã) shi spritundatã (spri-tun-dá-tã), spritundiri/spritundire (spri-tún-di-ri) shi spritundeari/spri-tundeare (spri-tun-deá-ri) shi spritundari/spritundare (spri-tun-dá-ri) – (unã cu pitrundu)

§ spritumtu (spri-túm-tu) adg spritumtã (spri-túm-tã), spritumtsã (spri-túm-tsã), spritumti/spritumte (spri-túm-ti) – (unã cu pitrumtu)

§ spritumsu (spri-túm-su) adg spritumsã (spri-túm-sã), spritumshi (spri-túm-shi), spritumsi/spritumse (spri-túm-si) – (unã cu pitrumtu)

§ spri-tundat (spri-tun-dátŭ) adg spritundatã (spri-tun-dá-tã), spritun-dats (spri-tun-dátsĭ), spritundati/spritundate (spri-tun-dá-ti) – (unã cu pitrumtu)

§ spritundiri/spritundire (spri-tún-di-ri) sf spritundiri (spri-tún-dirĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ spritundea-ri/spritundeare (spri-tun-deá-ri) sf spritunderi (spri-tun-dérĭ) – (unã cu pitrundiri)

§ spritundari/spritundare (spri-tun-dá-ri) sf spritundãri (spri-tun-dắrĭ) – (unã cu pitrundiri)

{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}

§ strãbãteari2/strãbãteare (strã-bã-té-ri) sf strãbãteri (strã-bã-teá-ri) – (unã cu strãbatiri2)

§ stribat (stri-bátŭ) vb III shi II stribãtui (stri-bã-túĭ), stribãteam (stri-bã-teámŭ), stribãtutã (stri-bã-tú-tã), stribatiri/stribatire (stri-bá-ti-ri) shi stribãteari/stribãteare (stri-bã-teá-ri) – (unã cu strãbat)

§ stribãtut (stri-bã-tútŭ) adg stribãtutã (stri-bã-tú-tã), stribãtuts (stri-bã-tútsĭ), stribãtuti/stribãtute (stri-bã-tú-ti) – (unã cu strãbãtut)

§ stribatiri1/stribatire (stri-bá-ti-ri) sf stribatiri (stri-bá-tirĭ) – (unã cu strãbatiri1)

§ stribãteari1/stribãteare (stri-bã-teá-ri) sf stribãteri (stri-bã-térĭ) – (unã cu strãbatiri1)

§ stribatiri2/stribatire (stri-bá-ti-ri) sf stribatiri (stri-bá-tirĭ) – (unã cu strãbatiri2)

§ stribãteari2/stribãteare (stri-bã-teá-ri) sf stribãteri (stri-bã-térĭ) – (unã cu strãbatiri2)