|
|
abushiledzu
RO:merge de-abuşilea … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27066>2014-05-14 22:30:59.626961 »
abushiledz
abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I – vedz tu abushala
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: abushalaabushala
abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã
§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)
§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh
§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã
§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}
§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}
§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)
§ ambushulat (am-bu-shĭu-látŭ) adg ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulats (am-bu-shĭu-látsĭ), ambushulati/ambushulate (am-bu-shĭu-lá-ti) – (unã cu abushilat)
pascu
pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna
§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti
§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari