DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãbã

arãbã (a-rã-bắ) sm arãbadz (a-rã-bádzĭ) – amaxi mari trã purtari grãni sh-alti lucri; amaxi;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu arãbãlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu arãbãlu = yini multã diunãoarã)
{ro: haraba}
{fr: chariot}
{en: wagon, cart}

§ arãbãgi (a-rã-bã-gí) sm arãbãgeadz (a-rã-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) arãbãlu shi-lj fatsi caljlji s-lu tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã
{ro: harabagiu, cărăuş}
{fr: charretier}
{en: cart driver}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mulgu

mulgu (múl-gu) (mi) vb III shi II mulshu (múl-shĭu), muldzeam (mul-dzeámŭ), mulsã (múl-sã), muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) shi muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) – scot cu mãna i cu machina laptili dit sinlu (tsãtsa) a muljerlor icã udzirlu a prãvdzãlor; lãptuescu, murgu;
(expr:
1: l-mulgu = lu-arãd, l-dispolj;
2: mi mulgu = slãghescu;
3: muldzi tsaplu = va dzãcã, fatsi un lucru tsi nu s-poati)
{ro: mulge}
{fr: traire}
{en: milk}
ex: muldzi cãprili; oara iu muldzea (lãptuea) oili; parabagilji mulgu mãtritsili; cãpãrli tsi nu li-aveats mulsã voi, li mulsim noi; di dauã ori pi dzuã s-mulgu vãtsli la noi; muldzi-u oaea, ma nu-i scoati sãndzili; nu shtiu tsi-ari di s-mulsi
(expr: slãghi) ashi; lu mulshu ghini
(expr: lu-arãsh sh-lu dispuljai di multi lucri tsi-avea); acatsã, muldzi tsaplu
(expr: fã un lucru tsi nu s-poati)

§ mulsu (múl-su) adg mulsã (múl-sã), mulshi (múl-shi), mulsi/mulse (múl-si) – (tsãtsa, udzirlu, pravda) tsi easti lãptuitã; lãptuit, mursu
{ro: muls}
{fr: trait}
{en: milked}
ex: oi mulsi, lapti multu; oaminj mulshi
(expr: arãsh, dispuljats; icã slaghi)

§ muldziri/muldzire (múl-dzi-ri) sf muldziri (múl-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-muldzi; lãptuiri, muldzeari, murdziri, murdzeari
{ro: acţiunea de a mulge; mulgere}
{fr: action de traire}
{en: action of milking}
ex: dzatsi stringu, patru plãngu (angucitoari: dzatsi dzeaditi stringu shi patru tsãtsi plãngu tu muldziri)

§ muldzeari/muldzeare (mul-dzeá-ri) sf muldzeri (mul-dzé-ri) – (unã cu muldziri)
ex: cur pi cheatrã sh-cap pi cur (angucitoari: muldzearea), dzatsi-astringu sh-dauã plãngu (angucitoari = dzatsi dzeaditi sh-dauã udziri di oai i di caprã tsi suntu mulsi: muldzearea)

§ mulgãtor (mul-gã-tór) sm, sf, adg mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri), mulgãtori (mul-gã-tórĭ), mulgãtoari/mulgãtoare (mul-gã-tŭá-ri) – picurarlu tsi muldzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn