DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

armirã

armirã (ar-mí-rã) sf armiri/armire (ar-mí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, ghar, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}

§ armã4 (ár-mã) sf pl(?) – (unã cu armirã)

§ armozmu (ar-móz-mu) sn armozmuri (ar-móz-murĭ) – apa cu sari (salamura, armira) tu cari s-bagã verdzul di moari tra si s-facã turshii; salamurã, sãlãmurã, shalirã, shulirã, shilirã, armirã, ghar
{ro: zeamă de moare}
{fr: eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux}
{en: salty water in which is pickled the cabbage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

balã4

balã4 (bá-lã) sf bali/bale (bá-li) – un lucru stronghil (ca unã sferã, mer, piponj, etc.) di cheali, pãndzã, lastic, etc. cu cari s-agioacã njitslji (sh-mãrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), aminãnda-l cu mãna (cãndu-i adrat di neauã), etc.; topcã, topã
{ro: minge}
{fr: balle, boule, corps ronds}
{en: ball; sphere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

canã4

canã4 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – vas (bucal) ca unã shishi largã, tu cari s-tsãni unã biuturã (yin); vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; vas (scafã), di-aradã di metal, trã beari apã (di la shoput), ceai, lapti, yin, etc.; bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, scafã
{ro: carafă; cană}
{fr: carafe; tasse (de métal)}
{en: pitcher, jug; drinking cup}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chicutã4

chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?

§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)

§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)

§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn