|
a2
a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi
acoalã2
acoalã2 (a-cŭá-lã) sf fãrã pl – vedz tu colã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã1aculsescu
aculsescu (a-cul-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu colã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã2aculsiri/aculsire
aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) sf – vedz tu colã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã2aculsit
aculsit (a-cul-sítŭ) adg – vedz tu colã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã2adoarã2
adoarã2 (a-dŭá-rã) num, adv – adoarã, a doarã, andaua oarã
{ro: a doua oară}
{fr: la deuxième fois}
{en: the second time}
ex: featsirã numtã mari di-adoarã (andaua oarã); nu putu s-u-aflã adoarã (andoaua oarã) calea; nu-ashtiptarã dzãcã adoara
§ adoara2 (a-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: nu-lj dishcljish adoara (andaua oarã)
§ adoaura (a-dŭáŭ-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
§ deadoarã2 (dea-dŭá-rã) num, adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã2)
ex: cupiili sãrmati deadoarã sum bradz
§ deadoara2 (dea-dŭá-ra) num, adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã2)
§ dadoara2 (da-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: cãrvãnarlji grescu dadoara (andaua oarã)
adoara2
adoara2 (a-dŭá-ra) num, adv – vedz tu adoarã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: adoarã2adoaura
adoaura (a-dŭáŭ-ra) adv – vedz tu adoarã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: adoarã2adzã
adzã (á-dzã) adv – dzua di tora tu cari zburãm; adz, azã, az, asãndzã, asãndz, astãndzã, astãndz, astãdz, astãzã, astãz, andzã
{ro: azi}
{fr: aujourd’hui}
{en: today}
ex: gioacã adzã, gioacã mãni; nu eara ca featili shi nveastili di adzã
§ adz (adzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: adz avem Vinjiri
§ azã1 (á-zã) adv – (unã cu adzã)
§ az (ázĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãdz (ás-tãdzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz; vã ascãpã astãdz tuts di coardã shi funi
§ astãz (ás-tãzĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãzã (ás-tã-zã) adv – (unã cu adzã)
§ astãndz (ás-tãndzĭ) adv – (unã cu adzã)
§ astãndzã (ás-tãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: astãndzã vinji arada la hilja-a amirãlui; di astãndzã nãinti
§ asãndzã (á-sãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: pãnã asãndzã ãts fu scriatã!; arucã-ti asãndzã, arucã-ti mãni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi gãrnuts
§ asãndz (á-sãndz) adv – (unã cu adzã)
§ andzã2 (án-dzã) adv – (unã cu adzã)
afoarã2
afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)
§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)
albã2
albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi
afoarã2
afoarã2 (a-fŭá-rã) sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)
§ nafoarã2 (na-fŭá-rã) sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)