DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahar

ahar (a-hárŭ) adg aharã (a-há-rã), ahari (a-hárĭ), ahari/ahare (a-há-ri) – tsi easti aproapi sufliteashti (cu vreari) di cariva; ahãr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved}
ex: ursea cu sãnãtati, aharã (vrutã) Ghiulã; nu shtii, aharã (vrutã) vitsinã?; aidi aharã (dasha-a mea), tsi amãnash?; tsi spunj, aharã (scumpã)?; aharã (vrutã) cuscrã, ti tsãnj mari!

§ ahãr (a-hắrŭ) adg ahãrã (a-hắ-rã), ahãri (a-hắrĭ), ahãri/ahãre (a-hắ-ri) – (unã cu ahar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prãhar

prãhar (prã-hárŭ) adg prãharã (prã-há-rã), prãhari (prã-hárĭ), prãhari/prãhare (prã-há-ri) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; molav, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: cu prãharlu-aestu nu lipsea sã nchisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zahãri/zahãre

zahãri/zahãre (zá-hã-ri) sf fãrã pl – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.), dit cari si scoati tra si s-mãcã (tu loc di njari), ca crustali njits shi di-aradã albi; zahari, shicher;
(expr: (ca) zahari (adg) = multu dultsi;
2: l-hrãnea mash cu zahari shi stãfidz = l-hrãnea multu ghini)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama ninti, tu loclu-a zahãriljei aveam njarea shi picmezea

§ zahari/zahare (zá-ha-ri) sf fãrã pl – (unã cu zahãri)
ex: ficiorlu lo grunda di zahari shi-lj deadi cali-a aushlui; s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã

§ zãhãrenj (zã-hã-rénjĭ) sf pl – lucri dultsi; zaharenj, zãhãradz, zãhãrlãchi, dultsenj, zãhãrãts, zãhãrtãri; (fig: zaharenj = isihii, arihati, lucri arisiti dit banã, etc.)
{ro: dulciuri}
{fr: douceurs}
{en: sweets}

§ zaharenj (za-ha-rénjĭ) sf pl – (unã cu zãhãrenj)

§ zãhãrlã-chi/zãhãrlãche (zã-hãr-lắ-chi) sf zãhãrlãchi (zã-hãr-lắchĭ) – (unã cu zãhãrenj)
ex: zãhãrlãchili nu li mãcã

§ zãhãrtari/zã-hãrtare (zã-hãr-tá-ri) sf zãhãrtãri (zã-hãr-tắrĭ) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); zãhãratã, bumboanã, bambonã, cocã, toapã, cufetã, zãhãricadz, zãhãrenj, zãhãrlãchi, dultsenj
{ro: bomboană, zaharicală, dulciuri}
{fr: bonbon, sucrerie}
{en: candy, sweets}
ex: tini featã, mãts zãhãrtãri? (dultsenj?)

§ zãhãratã (zã-hã-rá-tã) sf zãhãrãts (zã-hã-rắtsĭ) – (unã cu zãhãrtari)

§ zãhãricadz (zã-hã-ri-cádzĭ) sm pl – (unã cu zãhãrtari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn