DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
an class="highlight_ro">{ro: la, a, ca pentru, etc.}an>
an class="highlight_fran">{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}an>
an class="highlight_eng">{en: at, as, etc.}an>
an class="highlight_ex">ex:an> sã ncljinaa (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

a2

a2 articul proclitic invar –
an class="highlight_ex">ex:an> un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã caa voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
an class="highlight_ro">{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}an>
an class="highlight_fran">{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}an>
an class="highlight_eng">{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}an>
an class="highlight_ex">ex:an> am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
an class="highlight_ro">{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}an>
an class="highlight_fran">{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}an>
an class="highlight_eng">{en: short form of the particle “va” used to make the future}an>
an class="highlight_ex">ex:an> eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ)an class="highlight_pvorb"> sm an>abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
an class="highlight_ro">{ro: aba}an>
an class="highlight_fran">{fr: aba, bure, drap}an>
an class="highlight_eng">{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}an>
an class="highlight_ex">ex:an> abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di a

an class="highlight_similar">§an> abagi (a-ba-gí)an class="highlight_pvorb"> sm an>abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi)an class="highlight_pvorb"> sf an>fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
an class="highlight_ro">{ro: abanos}an>
an class="highlight_fran">{fr: ébène}an>
an class="highlight_eng">{en: ebony}an>
an class="highlight_ex">ex:an> bãstuni di abanozi

an class="highlight_similar">§an> abãnos (a-bã-nósŭ)an class="highlight_pvorb"> sm an>abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
an class="highlight_ex">ex:an> u miscu cu-unã crutsi di abãnos

an class="highlight_similar">§an> banozi (ba-nó-zi)an class="highlight_pvorb"> sf an>fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ba1

ba1 (ba)an class="highlight_pvorb"> adv an>– nu, ohi, aca, mi
an class="highlight_ro">{ro: nu, ba}an>
an class="highlight_fran">{fr: non, nullement}an>
an class="highlight_eng">{en: no, not}an>
an class="highlight_ex">ex:an> ba (aca), eu s-plãngu? ba (ohi), ba, plãmsish; vrei, i nu vrei? ba, ba, ba

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ba2

ba2 (ba) cong – icã, ori, cãndu
an class="highlight_ro">{ro: fie, ori, sau}an>
an class="highlight_fran">{fr: ou}an>
an class="highlight_eng">{en: or, or else, otherwise}an>
an class="highlight_ex">ex:an> ba cã (icã, cãndu) tini, ba cã (icã, cãndu) mini; s-arucã tu-ayinji, ba (icã, cãndu) om, ba (icã, cãndu) pravdã, ba (icã, cãndu) zulapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ba3

ba3 (ba) inter – avdzã!
an class="highlight_ro">{ro: a!}an>
an class="highlight_fran">{fr: bah!; tiens!; hélas!}an>
an class="highlight_eng">{en: nonsense!; pooh!; rubbish!; you don’t say so!}an>
an class="highlight_ex">ex:an> ba (avdzã)! dzãsi nãsã, canda mini vream s-fac tut feati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

babã

babã (bá-bã)an class="highlight_pvorb"> sf an>babi/babe (bá-bi) –
1: muljari tricutã multu tu anj; bãboanji, moashi;
2: mama-a tatãlui i a dadãljei; mai;
3: muljari, di-aradã moashi, tsi-agiutã la-amintarea-a natlui; mãmii
an class="highlight_ro">{ro: bătrână; bunică; moaşă}an>
an class="highlight_fran">{fr: vieille femme; grand’mère; sage-femme}an>
an class="highlight_eng">{en: old woman; grandmother; midwife}an>
an class="highlight_ex">ex:an> baba (maea) a mea nj-muri; du-ti la babã-ta (mai-ta); eara la poartã nã babã (moashi); nãsã-lj fu baba (mãmia) cãndu s-amintã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

baba

baba (bá-ba)an class="highlight_pvorb"> sm an>babanj (bá-banjĭ) – tatã, afendi, patera, andic
an class="highlight_ro">{ro: tată}an>
an class="highlight_fran">{fr: père, papa}an>
an class="highlight_eng">{en: father, dad}an>
an class="highlight_ex">ex:an> cãndu va s-yinã baba-a nostru?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

babagean

babagean (ba-ba-gĭánŭ)an class="highlight_pvorb"> adg an>babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
an class="highlight_ro">{ro: brav, viteaz, curajos}an>
an class="highlight_fran">{fr: vaillant, courageux}an>
an class="highlight_eng">{en: brave, courageous}an>
an class="highlight_ex">ex:an> cã-i ma babagean (curagios, gioni)

an class="highlight_similar">§an> babashcu (ba-básh-cu)an class="highlight_pvorb"> adg an>babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãbãlescu1

bãbãlescu1 (bã-bã-lés-cu)an class="highlight_pvorb"> vb an>IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãnduredz, zburãscu, lãfusescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu
an class="highlight_ro">{ro: trăncăni, flecări}an>
an class="highlight_fran">{fr: bavarder, babiller, baliverner}an>
an class="highlight_eng">{en: chatter, blab, rattle}an>
an class="highlight_ex">ex:an> tsi bãbãleashti (tsi chirãturi dzãtsi, tsi zburashti, tsi fãrfãreashti) el aclo?

an class="highlight_similar">§an> bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ)an class="highlight_pvorb"> adg an>bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãli-ti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (om) tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãndurat, zburãt, lãfusit, dãrdãrit, fãrfãrit
an class="highlight_ro">{ro: trăncănit, flecărit}an>
an class="highlight_fran">{fr: bavardé, babillé, baliverné}an>

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi)an class="highlight_pvorb"> vb an>I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
an class="highlight_ro">{ro: chema, invita, însemna}an>
an class="highlight_fran">{fr: appeler, convier, inviter, signifier}an>
an class="highlight_eng">{en: call, invite, mean}an>
an class="highlight_ex">ex:an> tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

Adãvgati di sca         ma multu/ptsãn

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi)an class="highlight_pvorb"> vb an>III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
an class="highlight_ro">{ro: adăuga, creşte, multiplica}an>
an class="highlight_fran">{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}an>

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã)an class="highlight_pvorb"> sf an>fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
an class="highlight_ro">{ro: un fel de tifos}an>
an class="highlight_fran">{fr: une sorte de typhus}an>
an class="highlight_eng">{en: a variety of typhus}an>
an class="highlight_ex">ex:an> easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

an class="highlight_similar">§an> nafoarã2 (na-fŭá-rã)an class="highlight_pvorb"> sf an>fãrã pl – (unã cu afoarã2)
an class="highlight_ex">ex:an> cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

Adãvgati di PareiaSCA        

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi)an class="highlight_pvorb"> vb an>IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
an class="highlight_ro">{ro: irita}an>
an class="highlight_fran">{fr: irriter}an>
an class="highlight_eng">{en: irritate}an>
an class="highlight_ex">ex:an> narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn