§ ayiz-mãciuni1/ayizmãciune (a-yiz-mã-cĭú-ni) sf ayizmãciunj (a-yiz-mã-cĭúnjĭ) – adunari di-auã; yizmãciuni, ghizmãciuni, izmãciuni, ayizmari, yizmari, ghizmari
{ro: cules de vie}
{fr: vendange}
{en: vindange}
ex: mãni avem ayizmãciuni (adunari di-auã); nu fui la ayizmãciuni

§ yizmãciuni1/yizmãciune (yiz-mã-cĭú-ni) sf yizmãciunj (yiz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayizmãciuni1)

§ izmã-ciuni1/izmãciune (iz-mã-cĭú-ni) sf izmãciunj (iz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayizmãciuni1)

§ ghizmãciuni1/ghizmãciune (ghiz-mã-cĭú-ni) sf ghizmãciunj (ghiz-mã-cĭúnjĭ) – (unã cu ayiz-mãciuni1)

§ Ayizmãciuni2/Ayizmãciune (A-yiz-mã-cĭú-ni) sf – meslu tsi s-adunã ayinja; meslu tsi yini dupã Avgustu; Ayizmãciun, Izmãciuni, Ghizmãciuni, Yizmãciuni, Yizmãciun, Septemvriu, Sihtemvri, Stavru
{ro: Septembrie}
{fr: Septembre}
{en: September}

§ Ayizmãciun (A-yiz-mã-cĭún) sm – (unã cu Ayizmãciuni2)

§ Yizmãciuni2/Yizmãciune (yiz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmãciuni2)
ex: fu acasã cãtã tu Yizmãciuni

§ Yizmãciun (Yiz-mã-cĭún) sm – (unã cu Ayizmãciuni2)

§ Izmãciuni2/Izmãciune (Iz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmã-ciuni2)

§ Ghizmãciuni2/Ghizmãciune (Ghiz-mã-cĭú-ni) sf – (unã cu Ayizmãciuni2)
ex: tu meslu-al Ghizmãciuni auãli suntu coapti ghini

2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;
3: Stã-Mãria n casã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti multã harauã n casã;
4: vã u-adusi Stã-Mãria! = taxiratea vã u-adusi Stã-Mãria!)
{ro: Sfânta Fecioară Maria}
{fr: la (Sainte) Vierge (Marie)}
{en: Blessed Virgin Mary}
ex: vinjirã ti Stã-Mãrii n hoarã; tricurã dauãli Stã-Mãrii; shi n dzãlili di Stã-Mãrii; tricu Stã-Mãria? tricu veara; s-adunarã ca trã Stã-Mãrii
(expr: s-adunarã multsã); shi n dzãlili di Stãmãrii (dzãlili di 15, 16 di Avgustu); nacã tini ti featsi Stã-Mãria sh-mini yumara?
(expr: tsi ti tsãnj sh-ahãntu mari, tsi ti cãmãruseshti multu, cã doilji di dadã di-aradã him faptsã); nu mãcãm ti preasinjli-ali Stã-Mãrii; Stã-Mãrii curatã, apãrã-nj di lãets

§ Stã-Vinjiri (Stã-ví-njirĭ), scriatã shi Stãvinjiri, sf –
1: Vinjirea Mari, dzua di nãinti di Pashti, cãndu s-yiurtiseashti moartea-a Hristolui pri crutsi;
2: Sãmta Vinjiri (Ayiu-Paraschivi) unã sãmtã a bisearicãljei a noastrã;
3: 26-li di Alunar, dzua tu cari bisearica u yiurtiseashti Sãmta Vinjiri, dzuã di mari sãrbãtoari armãneascã tu Pindu, cãndu armãnjlji trag un mari cor dupã tsi easi bisearica
{ro: Sfânta Vineri}
{fr: Saint-Vendredi}
{en: “Saint-Friday”}
ex: trãdzeam un mari cor, ca Avdela trã Stã-Vinjiri; fui astãdz la Stãvinjiri; Stãvinjirea ari nã bisearicã pi muntili Pitrina; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; Stã-Vinjirea shi Stã-Mãria suntu cama mãrli sãrbãtori di vearã trã armãnj

§ Sãn1- sm: [formã shcurtã di la sãntu] – (unã cu sãmtu1)
ex: Sãn-Chetru, Sãn-Medru, Sãn-Nicoarã, etc.

§ Sãn-Chetru (Sãn-Chĭé-tru), scriat shi Sãnchetru (Sãn-chĭé-tru), sm – un di apostulji a Hristolui, yiurtisit di bisearica crishtinã tu 29-li di Cirishar; Sum-Chetru
{ro: Sfântul Petru}
{fr: Saint Pierre}
{en: Saint Peter}

§ Sãn-Medru (Sãn-Mé-dru), scriat shi Sãnmedru, sm –
1: Ayiu-Dimitri, un ayi di-a bisearicãljei;
2: numa-a atsilui di-andzatsilea mes a anlui (namisa di Yizmãciunj shi Brumar), meslu tu cari yiurtisim numa-al Ayiu-Dimitri (tsi cadi pi 26-li di mes); Sãn-mãdrean, Sã-medru, Sa-medru, Su-medru, Ayiu-Dimitri
{ro: Sfântul Dumitru; Octombrie}
{fr: Saint Démètre; Octobre}
{en: Saint Demetrius; October}

§ Sãn-Mãdrean (Sãn-Mã-dreánŭ), scriat shi Sãnmãdrean, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sã3- (Sã) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sã-Medru (Sã-Mé-dru), scriat shi Sãmedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sa1 (Sa) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sa-Medru (Sa-Mé-dru), scriat shi Samedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sãm- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: mãni easti Sãm-Giorgiul; u-avea numa ti Sãm-Chetru

§ Sãmt- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: dupã ndoi mesh va s-avem Sãmt-Ilie

§ Sum2- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sum-Chetru (Sum-Chĭé-tru), scriat shi Sumchetru sm – (unã cu Sãn-Chetru)
ex: eara acasã ti Sum-Chetru

§ Sum-Vasili (Súm-Va-sílĭ), scriat shi Sumvasili, sm – mari dispoti tsi bãnã cãtã tu anjlji 350) yiurtisit di bisearicã tu 1-lu di Yinar (Anlu Nou); Ayiu-Vasili
{ro: Sfântul Vasile}
{fr: Saint Basile}
{en: Saint Basil}
ex: aprindu Sum-Vasili intrarã furlji la oaspili-a nostru

§ Su3 (Sú) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Su-Medru (Su-Mé-dru), scriat shi Sumedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)
ex: apruche Sumedrul (Ayiu-Dimitri; icã meslu tu cari cadi Ayiu-Dimitri); lj-apiri Sumedrul la poartã [bãgats oarã cã zborlu yini di-aclo cã tuti isãchili trã plãtirea-a borgilor s-fac trã Ayiu-Dimitri shi Ayiu-Yioryi]; ti Su-Medru intrãm tu casili-atseali nalili

§ Sint- sm, sf [formã shcurtã di la sintu] – (unã cu sãmtu1)
ex: n dzeanã, la Sint-Ilie

§ sãntisescu (sãn-ti-sés-cu) (mi) vb IV sãntisii (sãn-ti-síĭ), sãntiseam (sãn-ti-seámŭ), sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisi-ri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) – fac tsiva (om i lucru) tra s-hibã sãmtu; sãntsãscu, ayisescu, ayiusescu
{ro: sfinţi}
{fr: sacrer, sanctifier}
{en: sanctify}
ex: un cu-alantu s-nu si sãntiseascã

§ sãntisit (sãn-ti-sítŭ) adg sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisits (sãn-ti-sítsĭ), sãntisi-ti/sãntisite (sãn-ti-sí-ti) – tsi easti adrat di bisearicã tra s-intrã tu arada-a ayilor; tsi easti sãmtu; sãntsãt, ayisit, ayiusit
{ro: sfinţit}
{fr: sacré, sanctifié}
{en: sanctified}

§ sãntisiri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) sf sãntisiri (sãn-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti faptu sãmtu; fãtseari un lucru tra s-hibã sãmtu; sãntsãri, ayisiri, ayiusiri
{ro: acţiunea de a sfinţi; sfinţire}
{fr: action de sacrer, de sanctifier}
{en: action of sanctifying something}

§ sãntsãscu (sãn-tsắs-cu) vb IV sãntsãi (sãn-tsắĭ), sãntsam (sãn-tsámŭ), sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) – (unã cu sãntisescu)

§ sãntsãt (sãn-tsắtŭ) adg sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãts (sãn-tsắtsĭ), sãntsãti/sãntsãte (sãn-tsắ-ti) – (unã cu sãntisit)

§ sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) sf sãntsãri (sãn-tsắrĭ) – (unã cu sãntisiri)

ex: cash tunãrets (di toamnã)

§ tumnatic1 (tum-ná-ticŭ) sn tumnati-tsi/tumnatitse (tum-ná-ti-tsi); loclu iu sh-treatsi cariva (omlu, cupiili di oi, etc.) toamna
{ro: locul unde-şi petrece cineva toamna}
{fr: quartier d’automne}
{en: autumn quarters}
ex: cilnicadzlji fug, la tumnatic s-duc (aclo iu sh-trec toamna)

§ tumnatic2 (tum-ná-ticŭ) adg tumnaticã (tum-ná-ti-cã), tumnatits (tum-ná-titsĭ), tumnatitsi/tumnatitse (tum-ná-ti-tsi) – (unã cu tumnãrescu)
ex: frundzã tumnatitsi (di toamnã); meari tumnatitsi (di toamnã, tsi s-coc shi s-adunã toamna)

§ tumnish (tum-níshĭŭ) adg tumnishi/tumnishe (tum-ní-shi), tumnish (tum-níshĭ), tumnishi/tumnishe (tum-ní-shi) – (unã cu tumnãrescu)
ex: di tumnishlu (di-atsel di toamnã) vimtu

§ tumnãriu1 (tum-nã-ríŭ) sn tumnãriuri (tum-nã-rí-urĭ) – toamnã bunã, cu multã biricheti
{ro: toamnă lungă şi îmbelşugată}
{fr: automne long et bon; automne propice}
{en: good and fruitful autumn}
ex: estan avum tumnãriu (unã toamnã bunã)

§ tumnãriu2 (tum-nã-ríŭ) adg tumnãrii/tumnãrie (tum-nã-rí-i), tumnãrii (tum-nã-ríĭ), tumnãrii (tum-nã-ríĭ) – (unã cu tumnãrescu)
ex: frundzã tumnãrii (tumnatitsi, di toamnã)

§ ntumnedz (ntum-nédzŭ) vb I ntumnai (ntum-náĭ), ntumnam (ntum-námŭ), ntumnatã (ntum-ná-tã), ntumnari/ntumnare (ntum-ná-ri) – stau sh-bãnedz toamna iuva (tu tumnatic); nj-trec toamna
{ro: tomna, petrec toamna}
{fr: passer quelque part l’automne}
{en: pass (spend) somewhere the autumn}
ex: oili va li ntumnãm (va li tsãnem) tu cãmpu; ntumnãm tu munti

§ ntumneadzã (ntum-neá-dzã) vb I unipirs ntumnã (ntum-nắ), ntumna (ntum-ná), ntumnatã (ntum-ná-tã), ntumnari/ntumnare (ntum-ná-ri) – ahiurseashti chirolu di toamnã; yini (fatsi, intrã) toamna
{ro: tomna, vine toamna}
{fr: venir (arriver) l’automne}
{en: autumn arrives; is autumn}
ex: (chirolu) ntumnã (ahiursi chi-rolu di toamnã)

§ ntumnat (ntum-nátŭ) adg ntumnatã (ntum-ná-tã), ntumnats (ntum-nátsĭ), ntumnati/ntumnate (ntum-ná-ti) – cari sh-tricu toamna iuva
{ro: tomnat, care a petrecut toamna}
{fr: qui a passé quelque part l’automne}
{en: who has passed (spent) somewhere the autumn}

§ ntumnari/ntumnare (ntum-ná-ri) sf ntumnãri (ntum-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-treatsi toamna tu-un loc
{ro: tomna, de a-şi petrece toamna}
{fr: action de passer quelque part l’automne}
{en: action of passing (spending) somewhere the autumn}