DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayizmu

ayizmu (a-yíz-mu) vb I ayizmai (a-yiz-máĭ), ayizmam (a-yiz-mámŭ), ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) – adun auãli dit ayinji; yizmu, ghizmedz; (fig: ayizmu = (i) scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); (ii) ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva)
{ro: culege via}
{fr: vendanger}
{en: vin-dange, harvest grapes}
ex: mãni ayizmãm (adunãm avinja); ayiz-mats-lji (fig: dispuljats-lji, loats-lã tut tsi au) cãt ma multu

§ ayiz-mat (a-yiz-mátŭ) adg ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmats (a-yiz-mátsĭ), ayizmati/ayizmate (a-yiz-má-ti) – (ayinea) tsi-lj si-ari adunatã aua; yizmat, ghizmat
{ro: culeasă (via)}
{fr: vendangé (vigne)}
{en: whose grapes have been harvested}
ex: ayinea ayizmatã (tsi-lj s-adunã aua); vinjirã ayizmats (fig: dispuljats di tut tsi-avea)

§ ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) sf ayizmãri (a-yiz-mắrĭ) – adunari di auã; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a culege (struguri); culegere (de struguri)}
{fr: action de vendanger}
{en: action of harvesting grapes}
ex: nu sh-adunã la ayizmari nitsi gãrnuts

§ yizmu (yíz-mu) vb I yizmai (yiz-máĭ), yizmam (yiz-mámŭ), yizmatã (yiz-má-tã), yizmari/yizmare (yiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ yizmat (yiz-mátŭ) adg yizmatã (yiz-má-tã), yiz-mats (yiz-mátsĭ), yizmati/yizmate (yiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ yizmari/yizmare (yiz-má-ri) sf yizmãri (yiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

§ ghizmedz1 (yíz-médzŭ) vb I ghizmai (ghiz-máĭ), ghizmam (ghiz-mámŭ), ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmari/ghizmare (ghiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ ghizmat1 (ghiz-mátŭ) adg ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmats (ghiz-mátsĭ), ghizmati/ghizmate (ghiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ ghizmari1/ghizmare (ghiz-má-ri) sf ghizmãri (ghiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murminji/murminje

murminji/murminje (mur-mí-nji) sf pl – protili 12 dzãli dit Avgustu tsi pãrãstisescu cati mes a anlui (prota dzuã di Avgustu aspuni cum va s-hibã chirolu dit Avgustu, andoaua dzuã aspuni chirolu dit Yizmãciunj, … shi chirolu dit atsea dit soni dzuã, 12-li di Avgustu, pãrãstiseashti Alunarlu dit anlu tsi yini); murmii, miruminji, muruminji
{ro: primele 12 zile din August, fiecare dintre ele reprezentând una din cele 12 luni ale anului ce urmează}
{fr: les premiers 12 jours du mois d’août représentant chacun les douze mois à venir}
{en: the first 12 days of August, each one representing one of the following months}
ex: di mãni acatsã murminjili; tu Avgustu s-ved murminjili

§ murmii/murmie (mur-mí-i) sf pl – (unã cu murminji)

§ miruminji/miruminje (mi-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)
ex: tu Avgustu s-ved miruminjili

§ muruminji/mu-ruminje (mu-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãmtu1

sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)

§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!

§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Septemvriu

Septemvriu (Sep-tém-vriŭ) sm fãrã pl – meslu dit soni a vearãljei; meslu tsi s-adunã aua; Ghizmãciuni, Ayizmãciun, Ayizmãciuni, Sihtemvri, Stavru, Yizmãciun, Yizmãciuni
{ro: Septembrie}
{fr: Septembre}
{en: September}

§ Sihtemvri/Sihtemvre (Sih-tém-vri) sm fãrã pl – (unã cu Septemvriu)
ex: tu Sihtemvri va si s-ducã Misirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Stavru

Stavru (Sta-vrú) sm fãrã pl – meslu dit soni a vearãljei; meslu tsi s-adunã aua; dzua (di sãrbãtoari) tsi s-yiurtiseashti Sãmta Crutsi; Ghizmãciuni, Ayizmãciun, Ayizmãciuni, Septemvriu, Sihtemvri, Yizmãciuni, Yizmãciun
{ro: Septembrie}
{fr: Septembre}
{en: September}
ex: ti Stavru s-adunã ayinjili la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toamnã

toamnã (tŭám-nã) sf toamni/toamne (tŭám-ni) shi tomnji (tóm-nji) shi tomnuri (tóm-nurĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di vearã shi earnã (dit 23-li di Yizmãciunj tu 22-li di-Andreu) cãndu chirolu arãtseashti, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji vishtidzãscu;
(expr:
1: toamna (ca adv) = chirolu di toamnã;
2: di toamnã = (i) cãndu va s-yinã toamna; toamna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di toamnã, (stranji) tsi s-poartã toamna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; etc.; tumnescu, tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets;
3: di cu toamnã = hiindalui ninga toamnã, ninga niishitã (nibitisitã) toamna;
4: pãnã (tu intrata) di toamnã = pãnã tu nchisita (intrata) a toamnãljei; pãnã tu ishita di vearã;
5: aestã toamnã = toamna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-toamna = toamna-a anlui tsi tricu, toamna di-aoa sh-un an)
{ro: toamnă}
{fr: automne}
{en: autumn}
ex: vinji toamna shi cu ploili; di toamnã
(expr: toamna tsi yini) va s-lji yinã tatã-su; cash di toamnã (tsi s-fatsi toamna, tumnãrescu); tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; eara toamnã cu neguri greali

§ njadzã-toamnã (njĭá-dzã-tŭám-nã) adv – mesea di toamnã
{ro: la mijloc de toamnă}
{fr: au milieu de l’automne}
{en: mid-automn}

§ tumnã-rescu (tum-nã-rés-cu) adg tumnãreascã (tum-nã-reás-cã), tumnã-reshtsã (tum-nã-résh-tsã), tumnãreshti/tumnãreshte (tum-nã-résh-ti) – tsi easti di toamnã i ca toamna; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; (stranj) tsi s-poartã toamna; (yimishi) tsi s-coatsi, s-aseashti shi s-adunã toamna; tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets
{ro: tomnatic}
{fr: d’automne, automnal}
{en: of autumn, autumnal}
ex: cash tumnãrescu (di toamnã, faptu cu laptili di toamnã)

§ tunãrescu (tu-nã-rés-cu) adg tunãreascã (tu-nã-reás-cã), tunãreshtsã (tu-nã-résh-tsã), tunãreshti/tunãreshte (tu-nã-résh-ti) – (unã cu tumnãrescu)
ex: cash tunãrescu

§ tunãrets (tu-nã-rétsŭ) adg tunãreatsã (tu-nã-reá-tsã), tunãrets (tu-nã-rétsĭ), tunãrets (tu-nã-rétsĭ) – (unã cu tumnãrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn