DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adyeafur

adyeafur (adh-yĭá-furŭ) adg adyeafurã (adh-yĭá-fu-rã), adyeafuri (adh-yĭá-furĭ), adyeafuri/adyeafure (adh-yĭá-fu-ri) – tsi nu-ari vãrnã prutimisi (intires)
{ro: indiferent}
{fr: indifférent}
{en: indifferent}

§ adyeaforit (adh-yĭa-fó-ritŭ) adg adyeaforitã (adh-yĭa-fó-ri-tã), adyeaforits (adh-yĭa-fó-ritsĭ), adyeaforiti/adyeaforite (adh-yĭa-fó-ri-ti) – tsi nu-ari vãrnã ufelii; tsi nu-agiutã la tsiva
{ro: inutil}
{fr: inutile}
{en: worthless}

§ adyeafurisescu (adh-yĭa-fu-ri-sés-cu) vb IV adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ), adyeafuriseam (adh-yĭa-fu-ri-seámŭ), adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyea-furisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) – nu-am vãrnã prutimisi, unã-nj fatsi
{ro: a fi indiferent}
{fr: être indifférent}
{en: be indifferent}

§ adyeafurisit (adh-yĭa-fu-ri-sítŭ) adg adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyeafurisits (adh-yĭa-fu-ri-sítsĭ), adyeafu-risiti/adyeafurisite (adh-yĭa-fu-ri-sí-ti) – fãrã prutimisi, fãrã intires, fãrã ufelii
{ro: indiferent, inutil}
{fr: indifférent, inutile}
{en: indifferent, worthless}

§ adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) sf adyeafurisiri (adh-yĭa-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari easti fãrã prutimisi
{ro: acţiunea de a fi indiferent}
{fr: action de rester indifférent}
{en: action of remaining indifferent}

§ adyeafurisii/adyeafurisie (adh-yĭa-fu-ri-sí-i) sf adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ) – fãrã prutimisi, niintires
{ro: indiferenţă}
{fr: indifférence}
{en: indifference}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayi

ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã

§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!

§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir

§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}

§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãbili/cãbile

cãbili/cãbile (cã-bí-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – catastasea tu cari s-aflã tsiva i cariva; faptul cã un lucru poati si s-facã (tora i trãninti); gabili, catastasi, catandisi, halã, stari
{ro: stare, situaţie, posibil}
{fr: (en) état, situation, possibilité}
{en: possibility, (in a) state (of)}
ex: cu cãbilea (cu starea) shi cu di fãrã-calea a lor; easti di cãbile (easti n stari) ma ghini s-moarã; eara di cãbili (putea, eara n stari) s-lu-adunã; tatã-su ljirtatlu eara multu giumertu, eara di cãbili (poati, n stari) si sh-da suflitlu; omlu vãdãnja nu lu-axeashti, lu axeashti cãbilea (catastasea) shi ndriptatica

§ dicãbili/dicãbile (di-cã-bí-li) adv – [scriat shi “di cãbili“, ca ma nsus] (lucru) tsi poati si s-facã; tsi lu-ari omlu tu puteari s-lu facã; tsi ari izini s-lu facã; avoleto
{ro: posibil}
{fr: possible}
{en: possible}
ex: nu fu dicãbili (nu fu avoleto, nu s-putu) s-lu mutã dit loc

§ gabili/gabile (ga-bí-li) sf invar – di cãili; (lucru tsi) poati si s-facã; (lucru) tsi-l dixescu; cãbili
{ro: în stare, posibil, acceptabil}
{fr: en état, possible, acceptable}
{en: in a state of, possible, acceptable}
ex: poati shi easti gabili tunusirea tsi (poati cã shi easti tunusirea atsea cari s-poatã) s-ti axeascã

§ cãbuli/cãbule (cã-bú-li) sf fãrã pl (multi ori ufilisit ca adv) – (lucru) tsi easti lugursit bun (shi vrei s-lu-aprochi); (lucru) tsi easti dupã cum ãl va i lu-ariseashti cariva; aduchiri, sinfunipsiri, dixiri, cãtãdixiri;
(expr: nu-l fac di cãbuli = nu voi s-lu ved ãn fatsã-nj, nu-l voi dip)
{ro: convenire, complacere, acord}
{fr: convenance; action de juger, de trouver bon; consentement}
{en: suitability, fitness; agreement}
ex: nu s-fatsi cãbuli (nu aproachi, nu-i sinfuni, nu dixeashti, nu cãtãdixeashti), cã-i arushini; yea-tsãrlji u fac di cãbuli (suntu sinfuni); mini nu pot s-fac di cãbuli aestã lugurii; nu fatsi di cãbuli (nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi; nu mi fatsi di cãbuli dip (fig: nu mi va dip, nu va s-mi veadã, lu-agnusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

demun

demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã

§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)

§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu

§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã

§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn