DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buduvai

buduvai (bu-du-váĭŭ) sn buduvai/buduvae (bu-du-vá-i) – chelindru mari, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.) trã tsãneari tu-un loc i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã njicã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; sternã, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãvai

nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)

§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri

§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)

§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)

§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Vaiu

Vaiu (Va-íŭ) sm fãrã pl – Dumãnica-a Fluriilor, unã siptãmãnã ninti di Pashti
{ro: Duminica Floriilor}
{fr: Dimanche des Rameaux}
{en: Palm Sunday}
ex: vinj la voi ti Vaiu

§ vai4/vae (vá-i) sf fãrã pl –
1: numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã sh-anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafin, dafnu, dafni, dafnjauã, lavru;
2: alumãchi di dafin (tu locurli a noastri di tora, alumãchi di saltsi) tsi sã mpartu la bisearicã ti Vaiu (Dumãnica-a Fluriilor) tra s-aducã aminti di apruchearea tsi lj-u-avea faptã laolu a Hristolui, cãndu avea intratã Ierusalim, ndauã dzãli ninti di ncãrfusirea-a lui pi crutsi di uvrei (shi nyearea-a lui di dupã trei dzãli); frãndzã shi njits alumãchi di dafin cu cari s-fac cãrunj trã oaminjlji tsi suntu tinjisits; lavru, dafin
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné; palme, rameau bénit}
{en: laurel, bay tree; palms fronds, branches of palm}
ex: giunatic veardi ca nã vai (lumachi di dafin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã