DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alunizmã

alunizmã (a-lú-niz-mã) sf alunizmati/alunizmate (a-lu-níz-ma-ti) shi alunizmi/alunizme (a-lú-niz-mi) – lãschi groasi alãsati di apa-a unui arãu cãndu yini mari sh-hiumusit (cu apã multã dupã unã furtunã) shi s-vearsã nafoarã di budzãli-a lui; loclu tsi s-adavgã la mardzinea-a arãului dupã aestã virsari di apã; lunizmã, cuciumor
{ro: aluviune}
{fr: fange d’alluvion}
{en: mud from alluvium}

§ lunizmã (lú-niz-mã) sf lunizmati/lunizmate (lu-níz-ma-ti) shi lunizmi/lunizme (lú-niz-mi) – (unã cu alunizmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apanghiu

apanghiu (a-pán-ghĭu) sn apanghiuri (a-pán-ghĭurĭ) – loc tu cari omlu poati si sta tra si s-apãrã di dushmanj i si s-afireascã di chindin (arcoari, cãldurã, ploai, furtunã, etc.); apãrãturã
{ro: adăpost}
{fr: abri}
{en: shelter}
ex: hoara nu eara tu apanghiu (loc iu putea si s-apãrã, si s-aveaglji); ca s-hibã niheamã sum apanghiu (apãrãturã); nu-aflai apanghiu s-nu mi ud di ploai

§ apãnghisescu (a-pãn-ghi-sés-cu) vb IV apãnghisii (a-pãn-ghi-síĭ), apãnghiseam (a-pãn-ghi-seámŭ), apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisiri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) –
1: stau tu un apanghiu tra s-mi apãr, s-mi-afirescu di dushmanj (chindin, arcoari, ploai, etc.);
2: mi curmu di la un copus tsi-l fac (cã mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {adăposti, (se) odihni}
{fr: s’abriter; (se) délasser, (se) reposer}
{en: shelter, rest}

§ apãnghisit (a-pãn-ghi-sítŭ) adg apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisits (a-pãn-ghi-sítsĭ), apãnghisiti/apãnghisite (a-pãn-ghi-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã di fãtseari un copus (tsi lu-avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa; dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {adăpostit, odihnit}
{fr: abrité; reposé, délassé}
{en: sheltered; rested}

§ apãnghisi-ri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) sf apãnghisiri (a-pãn-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apãnghiseashti; discurmari, dizvursiri, dispustusiri, arihãtipsiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a adăposti, de a (se) odihni; repauzare; odihnă}
{fr: action de s’abriter; de (se) reposer, de (se) délasser; repos}
{en: action of sheltering; of resting; rest}

§ apanghi/apanghe (a-pán-ghi) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva i di iuva; ascãpari
{ro: salvare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãdãtsinã

arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã

§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu

§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer

§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãpas1

arãpas1 (a-rã-pásŭ) sn arãpasi/arãpase (a-rã-pá-si) shi arãpasuri (a-rã-pá-surĭ) – astãmãtsirea tsi u fatsi cariva di la un copus tra s-dizvurseascã (sã-sh lja anasa, sã-lj yinã suflitlu la loc, sã s-vindicã dupã unã lãngoari, etc.); aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, arihati, arãhati, rihati, disvursiri, etc.;
(expr: arãpaslu trã eta-a etilor = arãpaslu trã totuna, moartea)
{ro: repaus}
{fr: repos, trêve, quiétude}
{en: rest, respite, quietude}
ex: nu-avui arãpas (arihati) tutã stãmãna; imnã fãrã arãpas (fãrã astãmãtsiri, fãrã s-chindrueascã iuva); mash arãpas (arihati) s-avea; tru murmintu arãpas (arihati, isihii) pot s-amintu

§ arãpas2 (a-rã-pásŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – astãmãtsescu un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, apãnghisescu, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, arupãsedz, rãpãsedz, rupusedz, ripãsedz, rãpas, rupas, ripas
{ro: (se) odihni, repauza}
{fr: (se) reposer, (se) délasser}
{en: rest}
ex: feata arãpãsa (s-discurma); s-nu-nj da s-mi-arãpas (s-mi dizvursescu); shidzu s-arãpasã (si s-discurmã); s-ts-arãpasã (s-dizvurseascã) bratsãli; s-nã arãpasã (s-dispustuseas-cã, sã sh-aflã isihia) trupurli

§ arãpãsedz (a-rã-pã-sédzŭ) (mi) vb I arãpãsai (a-rã-pã-sáĭ), arãpãsam (a-rã-pã-sámŭ), arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsari/arãpãsare (a-rã-pã-sá-ri) – (unã cu arãpas2)
ex: mash cãndu moari arãpãseashti (sh-aflã-arihatea) omlu; tora mi-arãpãsai (isihãsii)

§ arãpãsat (a-rã-pã-sátŭ) adg arãpãsatã (a-rã-pã-sá-tã), arãpãsats (a-rã-pã-sátsĭ), arãpãsati/arã-pãsate (a-rã-pã-sá-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (un copus tsi-l avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa shi s-dizvurseascã; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; discurmat, dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat
{ro: odihnit, repauzat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aridã2

aridã2 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – hãlati cu cari s-fac guvi tu lemnu (i alti lucri tsi suntu greu trã fãtseari guvi);
(expr: lj-u intru (u duc, lj-u stau, lj-u fac, etc.) aridã = fac ca unã aridã cãndu adarã guvi; u tsãn dipriunã pi-a mea; mi ngrec; ahiursescu s-mi ngrec; u tsãn funi; nj-mi duc furtunã; etc.)
{ro: sfredel}
{fr: vrille, perçoir}
{en: borer, drill}
ex: cu arida pitrundu grenda; elj tuts s-duc aridã
(expr: u tsãn dipriunã, sã ngreacã); moasha lj-u intrã aridã
(expr: ahiurhi si-lj si ngreacã, s-u tsãnã dipriunã) a hilj-sui; si dusi aridã
(expr: sã ngricã) al Dumnidzã; njiclu lã sta aridã
(expr: nu-astãmãtseashti s-lã si ngreacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arudinã

arudinã (a-ru-dí-nã) sf arudinj (a-ru-dínjĭ) – soi di ohtu njic shi lungu, anãltsat di-aradã la mardzinea di-arãu dit alunizma adusã cãndu arãulu yini mari sh-hiumusit (cu apã multã dupã unã furtunã) shi s-vearsã nafoarã di budzãli-a lui
{ro: grind, grădişte}
{fr: butte}
{en: knoll, mound}
ex: prit arudina veardi (ohtul di la mardzinea di-arãu) turma-a mea u-arushutsam

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arufei/arufee

arufei/arufee (a-ru-fé-i) sf arufei (a-ru-féĭ) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); rufeauã, rufe, rufei, arofchi, rofchi, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, vol; (fig: arufei = mari taxirati, chiameti, etc.)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: lightning}
ex: atsea scãntealji u cljimãm sfulgu, arofchi icã arufei

§ arofchi/arofche (a-róf-chi) sf arofchi (a-róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: arofchili plãscãnescu; unã boatsi ca di arofchi

§ rufei/rufee (ru-fé-i) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)
ex: rufei cãdzurã njilj di ori pi-a noastri scumpi vlahu-hori

§ rufeauã (ru-feá-uã) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu arufei)

§ rufe (ru-fé) sf rufei (ru-féĭ) – (unã cu rufei)
ex: cãdzu rufeea pi-unã casã shi u-apreasi; rufeea (fig: marea taxirati) tsi mi-agudi

§ rofchi/rofche (róf-chi) sf rofchi (róf-chi) – (unã cu arufei)
ex: furtuna-i mari shi s-avdi rofchea tsi-arãsunã; aveam rofchea n mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã