|
|
Sãrunã
Sãrunã (Sã-rú-nã) sf fãrã pl – numã di mari pulitii dit Machidunia grãtseascã, cunuscutã adzã di grets ca Thessaloniki
{ro: Salonic}
{fr: Salonique}
{en: Salonica}
apãrnjescu
apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã
§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)
§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}
§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)
§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri
ascheri/aschere
ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri
§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi
§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)
§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}
§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher
§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts
catrig
catrig (cá-trig) sn catridzi/catridze (cá-tri-dzi) shi catridz (cá-tridzĭ) –
1: cãravi tsi s-minã pi-amari cu pãndzili pimti di vimtu icã, tu chirolu-atsel veclju, cu lupãtsli trapti di sclayi; catreg, catric, cãravi, cãradi, pampori, ghemii, ghimii, nai;
2: unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catargu, catartu
{ro: corabie; catart}
{fr: galère; mât}
{en: galley; mast}
ex: sh-tradzi vimtul pri tu-amari di-sh minteashti catridzli (cãrãyili)
§ catreg (cá-treg) sn catredzi/catredze (cá-tre-dzi) shi catredz (cá-tredzĭ) – (unã cu catrig)
§ catric (cá-tric) sn catritsi/catritse (cá-tri-tsi) shi catrits (cá-tritsĭ) – (unã cu catrig)
ex: suflã vimtul pri tu-amari di minteashti catritsli (cãrãyili); cu catriclu nã dusim di Sãrunã pãnã n Poli
§ catargu (ca-tár-gu) sn catardzi/catardze (ca-tár-dzi) – unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catrig, catreg, catric, catartu
{ro: catarg}
{fr: mât}
{en: mast}
ex: flamura inglizeascã pri catardzi
§ catartu (ca-tár-tu) sn catartsi/catartse (ca-tár-tsi) – (unã cu catargu)
§ catricei (ca-tri-céĭŭ) sm catricei (ca-tri-céĭ) – om tsi fatsi parti dit pareea di oaminj tsi lucreadzã pi un catric; naftu
{ro: marinar, navigator}
{fr: matelot, navigateur}
{en: sailor, navigator}
cioarã1
cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi
di
di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri
earnã
earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara
§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã
§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}
§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea
embur
embur (ém-burŭ) sm emburi (ém-burĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftini di la oaminjlji dit un loc (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpi la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; tugear, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: easti mari embur n Sãrunã
§ emboriu (em-bó-riŭ) sm emborii (em-bó-riĭ) – tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prãmãtlichi, tugearlãchi, tigeareti
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: nvãrteashti emboriu
§ emburlichi/emburliche (em-bur-lí-chi) sf emburlichi (em-bur-líchĭ) – (unã cu emboriu)
§ emburii/em-burie (em-bu-rí-i) sf emburii (em-bu-ríĭ) – (unã cu emboriu)
§ emburipsescu (em-bu-rip-sés-cu) vb IV emburipsii (em-bu-rip-síĭ), emburipseam (em-bu-rip-seámŭ), emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) – fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; mi ljau cu emburlichea
{ro: face negoţ}
{fr: faire le commerce, négocier}
{en: trade}
§ emburipsit (em-bu-rip-sítŭ) adg emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsits (em-bu-rip-sítsĭ), emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-sí-ti) – (lucru) tsi easti acumpãrat ma eftin tra s-hibã vindut ma scumpu
{ro: negus-torit}
{fr: négocié}
{en: traded}
§ emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti emburipseashti
{ro: acţiunea de a face negoţ}
{fr: action de faire le commerce, de négocier}
{en: action of trading}
frãndzã2
frãndzã2 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) –
1: cumatã di carti ti scriari; cumatã dit-un lucru (ca vilendza, bunãoatã) tsi sh-u-adutsi ca unã acoalã; carti, coalã, acoalã;
2: acoala cu cari suntu fapti cãrtsãli (librili, vivlia); filã, padzinã;
3: acoali mãri di carti, ligati deadun sh-vinduti di-aradã cati dzuã, tu cari s-aflã tipusiti hãbãrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timiridã, fimiridã, gazetã, dzuar;
(expr:
1: s-alãxeashti frãndza = s-alãxescu lucrili, s-alãxeashti catastisea, chirolu;
2: tornu frãndza = nj-alãxescu mintea, pãrearea; alas (agãrshescu) atseali tsi s-featsirã sh-trag calea nãinti)
{ro: foaie de hîrtie; foaie (pagină) de carte; ziar}
{fr: feuille de papier, feuille (page) d’un livre); journal, gazette}
{en: sheet of paper; sheet or page of book; newspaper}
ex: carti cu multi frãndzã; arupsi dauã frãndzã dit carti; cari toarnã frãndzãli, gramati nu nveatsã; vilendzã cu tsintsi frãndzã (cumãts di cari easti faptã); fustani lungã di shasi frãndzã; chilimi di trei frãndzã; Sãrunã isha unã frãndzã (filã, fimiridã) armãneascã; turnã multi frãndzã
(expr: sh-alãxi multu mintea, pãrearea, purtarea)
gimii/gimie
gimii/gimie (gi-mí-i) sf gimii (gi-míĭ) – binaea (casa) analtã (multi ori cu un pirgu, unã minarei), tu cari turtsãlj cu muezinlu-a lor sã ncljinã al Dumnidzã (Allah); geamii, miceti, techi, tiche, teche
{ro: geamie, moschee}
{fr: mosquée}
{en: mosque}
ex: tricurã nãshti ornji shi mi mutarã nsus, ca dzatsi gimii
§ geamii/geamie (gĭa-mí-i) sf geamii (gĭa-míĭ) – (unã cu gimii)
ex: suntu multi sh-mushati geamii n Sãrunã
lui2
lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti
§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva
§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)