DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceaci

ceaci (cĭácĭŭ) sm fãrã pl – unã soi di gioc tsi-l gioacã ma multu atselj di Sãmãrina
{ro: un fel de dans (din Samarina)}
{fr: sorte de danse (de Samarina)}
{en: danse (from Samarina)}
ex: cu fãrã ceaci (gioclu ceaci), sh-cu fãrã-avyiulii (fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ma2

ma2 (ma) adv
1: zbor tsi aspuni cã un lucru ari tsiva (icã easti) cama nsus dicãt un altu lucru; mata, cama multu, cama, ninga, mai;
2: dipriunã, fãrã astãmãtsiri, nipãpsit, nicurmat, neacum-tinatã, etc.
{ro: mai (mult)}
{fr: plus, encore, sans cesse}
{en: more, continuously}
ex: cari easti ma (cama) mari di voi?; eu hiu ma (cama) mari di tini; tini hii ma (cama) analtu; tini-nj fush ma (cama multu) di mumã sh-ma (cama multu) di sorã; ma vrei (vrei ninga)?; di diparti ma (dipriunã) mutrescu; frãndzãli ma-ts cad (dipriunã-ts cad; icã macã-ts cad); tut ma fug (fug dipriunã) sh-mutresc nãpoi; nu ma pot (nu mata pot; nu pot cama multu); ma bun di mini cãndu lã dau, nu s-aflã iuva

§ mai3 (máĭ) adv [zbor tsi s-avdi mash Sãmãrinã] – (unã cu ma2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nchisescu

nchisescu (nchi-sés-cu) vb IV nchisii (nchi-síĭ), nchiseam (nchi-seámŭ), nchisitã (nchi-sí-tã), nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; acats s-fug iuva; ãnchisescu, ahiurhescu, ahur-hescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau, chinsescu, chinisescu, litescu;
(expr: nchisescu calea mari = trag s-mor, si ncljid ocljilj ti totna, hiu aproapea di moarti)
{ro: începe; porni, pleca}
{fr: commencer; s’acheminer, partir}
{en: start; leave for}
ex: nãinti sã nchiseascã (s-acatsã s-fugã) di-acasã; Samarina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã (acãtsã njic, icã lo calea greauã cu njic); tora nchisii s-fug; nchisii ti Bituli

§ nchisit (nchi-sítŭ) adg nchisitã (nchi-sí-tã), nchisits (nchi-sítsĭ), nchisiti/nchisite (nchi-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; tsi ari acãtsatã s-fugã iuva; ãnchisit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, apãrnjit, pãrnjit, purnjit, purnit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început; pornit, plecat}
{fr: commencé; parti}
{en: started; left for}

§ nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) sf nchisiri (nchi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahiurheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-acãtsã un tra s-fugã iuva; ãnchisiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purnjiri, purniri, ãntseapiri, ntseapiri; chinsiri, chinisiri, litiri
{ro: acţiunea de a începe; de a porni, de a pleca; începere; pornire, plecare}
{fr: action de commencer (de partir)}
{en: action of starting (leaving for)}

§ nchisitã (nchi-sí-tã) sf fãrã pl – ahiurhita-a unui lucru; nchisita-a fudzeariljei; arhii, arhizmã, ãnchisitã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, apãrnjitã, pãrnjitã, purnjitã, purnitã, ãntsiput, ntsiput, chinsitã, chinisitã, lititã
{ro: început; pornire, plecare}
{fr: commencement, début; départ}
{en: start; departure}

§ ãnchisescu (ãn-chi-sés-cu) vb IV ãnchisii (ãn-chi-síĭ), ãnchiseam (ãn-chi-seámŭ), ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisi-ri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) – (unã cu nchisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Sãmãrina

Sãmãrina (Sã-mã-rí-na) sf fãrã pl – mari hoarã armãneascã dit muntsãlj Pindu; Samarina
{ro: sat mare aromânesc din Pind}
{fr: village Aroumain dans les montagnes du Pinde}
{en: large Aromanian village in Pindus}

§ Samarina (Sa-ma-rí-na) sf fãrã pl – (unã cu Sãmãrina)

§ sãmãrnjat (sã-mãr-njĭátŭ) sm, sf sãmãrnjatã (sã-mãr-njĭá-tã), sãmãrnjats (sã-mãr-njĭátsĭ), sãmãrnja-ti/sãmãrnjate (sã-mãr-njĭá-ti) – om tsi easti faptu i cari bãneadzã Sãmãrina; armãn a curi soi (arãdãtsinã) s-tradzi di Sãmãrina
{ro: locuitor din Samarina}
{fr: habitant de Samarina}
{en: inhabitant of Samarina}

§ sãrmãnjat (sãr-mã-njĭátŭ) sm, sf sãrmãnjatã (sãr-mã-njĭá-tã), sãrmãnjats (sãr-mã-njĭátsĭ), sãrmãnjati/sãr-mãnjate (sãr-mã-njĭá-ti) – (unã cu sãmãrnjat)

§ sãrmãnit-ami/sãrmãnitame (sãr-mã-ni-tá-mi) sf fãrã pl – multimi (lao) di sãrmãnjats; tutã miletea a sãmãrnjatslor
{ro: mulţime de locuitori (originari) din Samarina}
{fr: nombre (multitude) d’habitants (originaires) de Samarina}
{en: crowd (multitude) of inhabitants of Samarina}
ex: plãndzea sãrmãnitamea; s-afiri di sãrmãnitami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã