26: him oaminj tsi nu mutrim sum cali, stri cali = him oaminj bunj, tsi nã mutrim calea, nu him furi;
27: calea-a laptilui = multimea di steali din tser cunuscutã cu-aestã numã;
28: om, tsi s-nu lu-astalj ãn cali; s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti; om, tsi s-dai shi s-fudz di el; etc.;
29: fãrã-cali = fãrã-di-leadzi, tsi calcã leadzea, fãrã-nom;
30: fãrã di cali = nu-ari misurã; multu, di primansus;
31: ficior di pri cãljuri = ficior tsi nu-ari casã, tsi nu lucreadzã, vagabondu, alagã locurli tuti;
32: nu-alasã calea s-ljai cãrarea = zborlu tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi-alasã calea bunã, tra s-lja unã cali tsi nu easti greauã sh-ahãntu bunã, tsi nu-l fatsi un lucru cum easti lishor s-lu facã, ma aleadzi unã cali ma greauã; etc.;
33: ne tu cali, ne n cãrari = zborlu tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi ni unã, ni altã, tsi nu va ni unã ni-alantã, etc.)
{ro: cale, drum, stradă}
{fr: chemin, voie, route, avenue}
{en: road, way, street}
ex: lungã, lungã, strãmbã, strãmbã, sh-tuts mi caftã (angucitoari: calea); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); calea din hoarã easti bunã; furlji loarã calea (drumlu) di cãtrã la Sãmtu; nu alasã calea (calea mari sh-bunã, sucachea) s-ljai cãrarea (pãrtica, calea-atsea njica, cãlica); calea tutã imnã sh-cãntã; oarã bunã sh-calea-ambar; calea mari
(expr: calea-a moartiljei); durnjits, cã mãni avem cali (avem trã dutseari iuva); tradzi-ts calea
(expr: du-ti iu ai trã dutseari), oaspe!; lo calea mari
(expr: tradzi s-moarã); s-nu ti scoatã Dumnidzã ãn cali-lj; furlji acãtsarã cãljurli
(expr: furlji s-ashtirnurã pri cali tra s-nu-alasã s-treacã i s-lj-acatsã oaminjlji); sh-lo sor-sa calea di gushi
(expr: nchisi si s-ducã calea) sh-imnã, imnã…; arcã nã cali
(expr: featsi nã cali cu purtarea di lucri); ficiorlu arucã nã cali, arucã doauã; aestã cali (fig: aestã oarã); s-lu-ascapã shi di calea-aestã (fig: sh-oara-aestã); di calea (fig: oara) aestã canda dãdea toaca; omlu a caliljei
(expr: ndreptu, bun), ãlj dzãsi pali; a omlui ndreptu, a caliljei
(expr: omlu a ndriptatiljei); omlu lã dzãsi a caliljei
(expr: atsea tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui
(expr: dealihea, averlu), i nu ai ascãpari di mini; avush parti di-un om a caliljei
(expr: om ndreptu); s-imnji a caliljei, s-imnji calea ndreptu; “cu cali, Doamne”
(expr: “Doamne cari eshti ndreptu!”), gri harlu; el zburashti cu cali
(expr: cu minti bunã); dupã cum sh-lu-adutsi calea
(expr: buna minti, buna giudicatã); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau io, va ti scoatã naparti; nu suntu pri-unã cali
(expr: nu suntu sinfuni, nu suntu pi-unã minti); yini multu n cali
(expr: easti ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali
(expr: tu aeari); aflash ficior s-badz di cali
(expr: s-lu cãndãrseshti); nu pot s-bag di cali
(expr: nu pot s-lu cãndãrsescu, s-li ndreg lucrili cu) bãrbat-nju; nu putu s-u-aducã n cali
(expr: s-u cãndãrseascã, s-u nduplicã, s-u facã s-lja unã apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arãulu; lucrul easti ahãntu mintit cã vãr nu poati si-lj da di cali
(expr: s-lu dizleagã, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); lã deadirã cali a tutlor
(expr: ãlj sãlãghirã tuts) cãts eara ncljish; lj-deadirã cali
(expr: lu-alãsarã, l-sãlãghirã); vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoarãljei
(expr: s-lu vindicã); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica; di Avdelã pãnã Sãmãrinã easti ca trei ori cali
(expr: tra s-ti duts di-Avdelã pãnã Sãmãrinã, va fats ca trei ori di chiro); tu ducã sh-tu turnatã va fats ca optu ori cali; lom (featsim) calea di Ohrida pãnã Bituli tu-unã dzuã; Cola cãdzu di-unã cali (scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: tu scriarea-a noastrã: dinãcali, cu noima di unãshunã, diunãoarã); di nã cali (dinãoarã) n hoarã-lj s-aflã; ficior di prit cãljuri
(expr: ficior a vãrnui, tsi nu-i bun trã tsiva); calea, calea
(expr: imnãndalui), agiumsi n hoarã; calea-calea iu s-dutsea, agiumsi la un shoput; calea-calea (imnãndalui), di om-om (ntribãndalui), lj-deadi di urmã shi agiumsi tu hoarã; cari ntreabã, calea u-aflã; itsi fats, fã-u n cali
(expr: fã-u cum lipseashti, bunã, ndreaptã); cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã; cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu

§ cãlishoarã (cã-li-shĭŭá-rã) sf cãlishoari/cãlishoare (cã-li-shĭŭá-ri) – cali njicã, strimtã, di-arada tu pãduri i munti, iu s-imnã mash pripadi i ncalar; cãlici, cãlitsã, cãrari, pãrticã, munupati
{ro: cărare, potecă}
{fr: petite rue, sentier}
{en: (foot) path}
ex: apucã pri-unã cãlishoarã (cali njicã shi strimtã); chirurã prit cãlishoari (pãrtits); lj-astalji calea prit nã cãlishoarã (pãrticã)

§ cãlitsã (cã-lí-tsã) sf cãlitsã (cã-lí-tsã) – (unã cu cãlishoarã)
ex: tu pãduri, tu cãlitsã; la poarta dit cãlitsã (calea-atsea njica)

§ cãlici3/cãlice (cã-lí-ci) sf cãlici/cãlice (cã-lí-ci) – (unã cu cãlishoarã)

§ cãlãtor (cã-lã-tórŭ) adg, sm, sf cãlãtoari/cãlãtoare (cã-lã-tŭá-ri), cãlãtori (cã-lã-tórĭ), cãlãtoari/cã-lãtoare (cã-lã-tŭá-ri) – (atsel) tsi fatsi unã cali (tra si s-ducã tu-un loc icã tra s-yinã dit un loc); cãlitor, taxidar
{ro: călător}
{fr: voyageur}
{en: traveler, voyager}
ex: nã u deadi un cãlãtor (taxidar); sh-arcã ocljilj la cãlãtor; poate didesh, cãlãtoare, n calea-a ta di patru gionj; adunatã di la lãitslji di cãlãtori tsi tritsea pi-aclo; adãrarã tu multi locuri, pit cãljuri, iu tritsea cãlãtori, fãntãnj multi; sta sh-uhteadzã cãlãtorlji; nits cãt pulj cãlãtori; lu-adrã pescul dis hertu, dis tigãnsit di mãcã cãlãtorlu; trãmbi cãlãtoari di pulj; lãitslji di cãlãtori!; tricu un cãlãtor; earam deadum multsã cãlãtori

§ cãlitor (cã-li-tórŭ) adg, sm, sf cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri), cãlitori (cã-li-tórĭ), cãlitoari/cãlitoare (cã-li-tŭá-ri) – (unã cu cãlãtor)
ex: iu armãnea cãlitori; cãlitorlu shi lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori

7: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mi-alumtu, n-agudim;
9: nj-u dau ãn coastã = stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); strãmbu narea, frãngu coasti, frãngu oasi;
10: nj-dau dintsãlj pi cheatrã = nji nturyisescu (struxescu) dintsãlj; mi ndreg s-lu fac un lucru;
11: nu dau banã = nu-alas isih, lj-mãc bana;
12: lj-dau di mãnear = hãbãrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dzãtsi, mindueashti i aducheashti cariva);
13: dau limãreaua di cariva = fug diparti di cariva;
14: dau = dau trã mortsã;
15: nj-easti datã = nj-easti scriatã di miri, nj-easti ursitã di la Dumnidzã)
{ro: da}
{fr: donner}
{en: give}
ex: ca s-nã dats, va vã dãm tsi nu nã deadim; ea didets-nji shi fanfurã; lã deadit ordzu a caljlor?; ama cã ma nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alãvdari; ma desh (didesh, deadish) cu inima curatã; dau s-es (caftu, nchisescu s-es) din casã; lj-deadi a featãljei multã pai; dau (caftu) s-fug ma el nu mi-alasã; cãtse nu-lj dãdea tinjii
(expr: nu-l tinjisea); dã-lã hãbari
(expr: dzã-lã tra sã shtibã) cã vinjirã; nã deadirã zbor
(expr: nã tãxirã); deadi
(expr: ishi, fitrusi) earba; ayinea da
(expr: fatsi) multã auã; vai da
(expr: vai cadã) ploai; Sãmãrina deadi
(expr: cãdzu) neauã; l-bãgarã s-da dupã
(expr: ducã, s-pingã) oi; fãrã s-da n coasti vãrãoarã
(expr: fatsi lucrul fãrã s-mindueascã dip tra s-nu-l facã); sh-u da n coastã
(expr: s-mindueashti ma s-lu facã lucrul); cãndu da
(expr: easi) luna; sh-deadi
(expr: apiri) albul soari; ca luna tsi da
(expr: s-alãnceashti pri tser); da dzua
(expr: apirã, creapã dzua); dorlu s-nu s-aprindã, ca troarã da
(expr: easi, creashti) fidanlu; aclo va s-dai di-un
(expr: va s-aflji, va s-andãmuseshti, va ti-astalj cu-un) cãni; sor, dã
(expr: nedz, imnã) nãinti; du-ti, dã pãn di
(expr: nedz, du-ti, s-agiundzi pãnã la) mushatã; s-deadi pãn di (agiumsi pãnã la) Dumnidzã; cãtrã murmintsã lj-u deadi
(expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadirã
(expr: s-dusirã, tricurã) prit hoari; s-deadi
(expr: s-dusi, intrã, s-lo) tu pãduri dupã pulj; s-nu da loclu di el
(expr: s-nu-agudeascã loclu, s-azboairã); loc nu dãdea di Custandini; si-sh da dintsãlj pi cheatrã
(expr: si shi nturyiseascã dintsãlj); sãhatea deadi tsintsi di noapti
(expr: sãhatea asunã, aspuni oara tsintsi di noapti); s-alinã nsus s-da
(expr: s-asunã) cãmbana; deadim
(expr: intrãm) tu primuvearã; ninca nicãntatã cuclu, elinlu sh-u da
(expr: s-alumtã) cu turcul; s-deadirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu-ahãntã fortsã; l-deadish
(expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj cripã hearea; aoa va dãm di multi-arali
(expr: n-agudim di multi-arali, va trãdzem multi); deadim limãreaua di elj
(expr: fudzim diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aestã
(expr: moari); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri); nu u dã, cari ãts da mãna
(expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu
(expr: giurã s-lj-u plãteascã) chirutlu; vãrã nu putea si-lj da cali
(expr: s-aducheascã); nu vrurã s-lji talji caplu, shi-lj deadirã cali
(expr: l-sãlãghirã, lu-alãsarã s-fugã); sh-u da
(expr: sh-fudzi) aushlu cãtrã di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidzã cu dauãli mãnj
(expr: lã deadi multi sh-di tuti); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u hãbãrsea?; cari dãdea vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsea i fãtsea?); deadi hãbari
(expr: lã spusi, hãbãrsi) la ascherea dit unã hoarã; vulpea-lj deadi nã cali
(expr: vulpea-lj dzãsi, lu urnupsi cum s-facã); dor nji-i s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved ninga nãoarã); s-dusirã shi deadirã plãngu
(expr: s-plãmsirã) la amirãlu; hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); lj-u deadirã
(expr: fudzirã) cãtrã tu lumi; alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: sh-fudzirã, s-dusire pri cãrari); s-deadi
(expr: fudzirã, alãgarã) dupã nãsi; cari si zburãrã shi-sh deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pi-alantu); puljlu nu-lj dãdea banã a featãljei
(expr: nu u-alãsa isihã feata) iu s-dutsea; un pondu di pulj, nu-nj da banã
(expr: nu-nj mi-alãsa isih) iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da banã
(expr: tsi nu u-alãsa isihã, tsi-lj mãca bana) a featãljei

§ dat1 (dátŭ) adg datã (dá-tã), dat (dáts), dati/date (dá-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari teasã a unui tra s-lu lja (s-lu tsãnã, s-lu aibã, etc.);
(expr:
1: dat di fãrmac = nvirinat, aplucusit di-amãrãciuni, etc.;
2: dat ãn cap = zurlu, anapud, andihristu, etc.)
{ro: dat}
{fr: donné}
{en: given}
ex: sicãrli furã dati; s-nu-sh calcã zborlu dat
(expr: s-facã atsea tsi-avea tãxitã); giunarlu cu mustatsa datã
(expr: tsi-avea nchisitã si s-aspunã, s-creascã); aushlu chiragi dat di fãrmac
(expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tãcuts, dats di fãrmac
(expr: aplucusits di-amãrãciuni); easti un dat ãn cap!
(expr: zurlu)

§ dari1/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da tsiva;
(expr: lj-ari trã dari al Mihali (al Hali) = easti ca glareshcu; nu u-ari tutã mintea; sh-ari chirutã mintea; lj-hurseashti al Mihali)
{ro: acţiunea de a da}
{fr: action de donner}
{en: action of giving}
ex: trã dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avdã; lj-am trã dari (am s-lji dau tsiva); streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; aricilu nu-i trã diznjirdari ma tri dari cu shclots
(expr: tra-aguniri); cu darea trets sh-amarea

§ dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) sf dãderi (dã-dérĭ) – (unã cu dari1/dare)
ex: mi sãturai di dãdeari shcop
(expr: di bãteari); cu dãdearea
(expr: alãncirea pri tser) laea lunã

§ dat2 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi fatsi, etc.); dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã;
2: lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi u ari (cum easti, bunãoarã, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats borgi la cariva, nichea di la unã casã i loc tsi lu-ari, etc.)
{ro: taxă, impozit; venit, rentă}
{fr: taxe, dîme, impôt; revenu, rente}
{en: tax, duty; revenue, income, rent}
ex: nu-nj plãtii datlu (darea, forlu, hargea, gileplu, etc.); va nj-alinj datlu?; datlu cãtrã amirãrilji; noi pãltim datlu tsi-l vrem cati an; amaneti tri plãtirea-a datlui; ca s-lja dat (nichi) di cati casã; n casã dat (nichi) nã da

§ dari2/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: avem dãri (foruri, viryii) greali; lj-ari trã dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; icã expr: easti niheamã ca glar, ca lishor di minti)

§ dari3/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – misali (cu mãcari, pescu, yin, colivã, yimishi, etc.) tsi s-da la oaspits sh-la lumea ftoahã (la bisearicã i chimitiryiu, dupã tsi preftul dyiuvãseashti trã suflitlu-a mortsãlor sh-trã adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, pãmãntu, pomean, pumean, spumean, etc.
{ro: parastas}
{fr: aumône en mémoire d’un mort}
{en: memorial service}
ex: dãdea darea (misalea) a aushlui

§ nidat (ni-dátŭ) adg nidatã (ni-dá-tã), nidat (ni-dáts), nidati/nidate (ni-dá-ti) – tsi nu easti dat
{ro: nedat}
{fr: qui ne pas donné}
{en: not given}

§ nidari/nidare (ni-dá-ri) sf nidãri (ni-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu da tsiva
{ro: acţiunea de a nu da}
{fr: action de ne pas donner}
{en: action of not giving}

§ nidatã (ni-da-tã) sf fãrã pl – ninti ca… (si s-facã tsiva); ninti di
{ro: înainte de…}
{fr: avant de}
{en: before}
ex: nchisim nidatã (ninti ca s-da) soarili; unã dimneatsã tsã si scoalã, nidatã soarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu nidatã soari; nidatã (ninti ca s-batã) cãmbana s-avdu cãntitsi n pãdz

§ dator (da-tórŭ) adg datoari/datoare (da-tŭá-ri), datori (da-tórĭ), datoari/datoare (da-tŭá-ri) – cari ari trã dari a unui tsiva; tsi lj-ari borgi a unui; dãtor
{ro: dator}
{fr: débiteur}
{en: debtor}

§ dãtor (dã-tórŭ) adg dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri), dãtori (dã-tórĭ), dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri) –
1: cari ari trã dari a unui tsiva; cari lj-ari borgi a unui;
2: cari da tsiva a unui
{ro: dator; dătător}
{fr: débiteur; qui donne}
{en: debtor; who gives}
ex: Dumnidzale, dãtor a banãljei (cari deadi bana)

§ dãtãtor (dã-tã-tórŭ) adg dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri), dãtãtori (dã-tã-tórĭ), dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri) – cari da tsiva a unui; dãtor
{ro: dătător}
{fr: qui donne}
{en: who gives}
ex: Dumnidzã, dãtãtorlu di banã; nãs easti dãtãtorlu di bunets

§ dãtãturã (dã-tã-tŭ-rã) sf dãtãturi (dã-tã-tŭrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arucã tsiva (cu mãna); aguditurã
{ro: lovitură, aruncătură}
{fr: jet}
{en: throw}
ex: tu-unã dãtãturã (aguditurã) cu ciumaglu cãdzurã dzatsi meari

§ dari-loari/dari-loare (dá-ri-lŭá-ri) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi (shi s-acumprã) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraverã
{ro: afacere, tranzacţie, schimb, alişveriş, vânzare}
{fr: affaire, transaction, échange, vente}
{en: affair, transaction, exchange, sale}
ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari sh-vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); cuscrilja s-asparsi shi vãrnã dari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini, ni cu hilji-ta; mãcã sh-bea cu-a tãu, shi dari-loari nclo

§ daraverã (da-ra-vé-rã) sf daraveri (da-ra-vérĭ) – (unã cu dari-loari)
ex: am daraverã cu nãs; au daraveri, unlu cu-alantu

§ apudau (a-pu-dáŭ) (mi) vb I apuded (a-pu-dédŭ), apudam (a-pu-dámŭ) shi apudãdeam (a-pu-dã-deámŭ), apudatã (a-pu-dá-tã), apudari/apudare (a-pu-dá-ri) shi apudãdeari/apudãdeare (a-pu-dã-deá-ri) – dau aproapea tut
{ro: da aproape tot}
{fr: donner (presque) intégralement}
{en: give (almost) totally}

§ apudat (a-pu-dátŭ) adg apudatã (a-pu-dá-tã), apudat (a-pu-dáts), apuda-ti/apudate (a-pu-dá-ti) – cari ari datã aproapea tut
{ro: dat aproape tot}
{fr: donné (presque) intégralement}
{en: given (almost) totally}

§ apudari/apudare (a-pu-dá-ri) sf apudãri (a-pu-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un da aproapea tut
{ro: acţiunea de a da aproape tot}
{fr: action de donner (presque) intégralement}
{en: action of giving (almost) totally}

§ prudau (pru-dáŭ) (mi) vb I pruded (pru-dédŭ), prudam (pru-dámŭ) shi prudãdeam(?) (pru-dã-deámŭ), prudatã (pru-dá-tã), prudari/prudare (pru-dá-ri) – lj-fac arãu a unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la dushmanlj-a lui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii (shtiuti di mini sh-nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mi-alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fãrã s-voi (scot tu padi) lucri nishtiuti di altsã tsi pot sã-nj facã arãu (a njia icã a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; angãlisescu, angãlsescu
{ro: trăda}
{fr: trahir}
{en: betray, reveal}
ex: cati foc pruda (aspuni, scoati tu padi) nã coardã; tini nã prudeadish (prudusish)

§ prudat (pru-dátŭ) adg prudatã (pru-dá-tã), prudats (pru-dátsĭ), prudati/prudate (pru-dá-ti) – tsi fu arãs di-un oaspi cari-lj dzãsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii; (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) sh-cari pot s-facã arãu; prudusit, pridat; angãlisit, angãlsit
{ro: trădat}
{fr: trahi}
{en: betrayed, revealed}

§ prudari/prudare (pru-dá-ri) sf prudãri (pru-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruda tsiva i cãndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; angãlisiri, angãlsiri
{ro: acţiunea de a trăda; trădare}
{fr: action de trahir; trahison}
{en: action of betraying, of revealing; betrayal}

§ prudot (pru-dótŭ) sm, sf prudotã (pru-dó-tã), prudots (pru-dótsĭ), prudoti/prudote (pru-dó-ti) – omlu tsi ari prudatã tsiva i prudatã pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un oaspi, cratlu iu bãneadzã, etc.)
{ro: trădător}
{fr: traître, délateur}
{en: traitor}

§ pridau1 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) – (unã cu prudau)
ex: hilj-tu nã prideadi (prudeadi); lu prided iu eara ascumtu; nu-avu njilã di mini sh-mi prideadi; minti shcurtã muljarea, s-arãdi shi-lj si prida

§ pridat1 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) – (unã cu prudat)

§ pridari1/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusescu (pru-du-sés-cu) (mi) vb IV prudusii (pru-du-síĭ), pruduseam (pru-du-seámŭ), prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) – (unã cu prudau)

§ prudusit (pru-du-sítŭ) adg prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusits (pru-du-sítsĭ), prudusiti/prudusite (pru-du-sí-ti) – (unã cu prudat)

§ prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) sf prudusiri (pru-du-sírĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusii/prudusie (pru-du-sí-i) sf prudusii (pru-du-síĭ) – faptul adrat di-atsel tsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari
{ro: trădare}
{fr: trahison}
{en: betrayal}

§ pridau2 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) –
1: ãlj dau a cuiva un lucru s-lu aibã di la mini (i cã-lj lu am trã dari di la altu); fac tislimi;
2: pricu-noscu cã chirui tu-alumtã sh-tr-atsea dipun armili sh-alas dush-manjlji s-mi lja sclav;
3: tsãn un zbor la sculii sh-lã spun a ficiorlor lucri tsi au trã nvitsari;
4: nj-bag multã zori (mi furtsedz) tra s-adar un lucru; (mi) paradau; pãrãdusescu
{ro: (se) preda, livra}
{fr: transmettre, confier, livrer, (se) rendre, capituler; ensei-gner}
{en: deliver, surrender, lecture}
ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas acãtsat); pitricu hãbari, i s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã

§ pridat2 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) –
1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi easti faptu tislimi;
2: tsi pricunuscu cã ari chirutã alumta shi s-alasã s-hibã loat sclav di dushmanj;
3: zbor tsãnut trã ficiorlji di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveatsã; paradat, pãrãdusit
{ro: predat, livrat}
{fr: livré, delivré, capitulé, enseigné}
{en: delivered, surrendered, lectured}

§ pridari2/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti pridat, un zbor easti pãrãdusit i cariva s-ari paradatã sclav a dushmanlui; fãtseari tislimi, paradari, pãrãdusiri
{ro: acţiunea de a (se) preda, de a livra}
{fr: action de livrer, de (se) rendre, de capituler}
{en: action of delivering, of surrendering}

§ paradau (pá-ra-dáŭ) vb I paraded (pá-ra-dédŭ), paradam (pá-ra-dámŭ) shi paradãdeam(?) (pá-ra-dã-deámŭ), paradatã (pá-ra-dá-tã), parada-ri/paradare (pá-ra-dá-ri) shi paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) – (unã cu pridau2)
ex: nu ti paradã ahãntu (nu ts-bagã sh-ahãntã zori)

§ paradat (pá-ra-dátŭ) adg paradatã (pá-ra-dá-tã), paradats (pá-ra-dátsĭ), paradati/paradate (pá-ra-dá-ti) – (unã cu pridat2)

§ paradari/paradare (pá-ra-dá-ri) sf paradãri (pá-ra-dắrĭ) – (unã cu pridari2)

§ paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) sf paradãderi (pá-ra-dã-dérĭ) – (unã cu pridari2)

§ pãrãdusescu (pã-rã-dhu-sés-cu) vb IV pãrãdusii (pã-rã-dhu-síĭ), pãrãduseam (pã-rã-dhu-seámŭ), pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) – (unã cu pridau2)
ex: pãrãduseashti ghini dascalu; furlu nu s-pãrãdusi

§ pãrãdusit (pã-rã-dhu-sítŭ) adg pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusits (pã-rã-dhu-sítsĭ), pãrãdusiti/pãrãdusite (pã-rã-dhu-sí-ti) – (unã cu pridat2)

§ pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) sf pãrã-dusiri (pã-rã-dhu-sírĭ) – (unã cu pridari2)

§ ngreu2 (ngréŭ) adv – (unã cu greu2)

§ greatsã1 (greá-tsã) sf grets (grétsĭ) shi gretsuri (gré-tsurĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pri-unã pravdã (cal i gumar); greu, griatsã, sartsinã, furtii, var, vãrii; (fig:
1: greatsã = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: greatsa-a loclui = om multu linãvos)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau}
{en: load, burden}
ex: greatsa (furtia, varlu) a loclui; s-lishurarã di greatsa (varlu, furtia) tsi purta; lu ascãpã di greatsa (greulu, griutatea) a banãljei; ashi-lj vinji nã mari greatsã pri cap; ãlj vinji greatsã (greu), sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; aestu sh-easti greatsa-a loclui
(expr: multu linãvos, cum nu-ari altu tu lumi)

§ griatsã1 (gri-ĭá-tsã) sf griets (gri-ĭétsĭ) – (unã cu greatsã1)

§ griutati/griutate (gri-u-tá-ti) sf griutãts (gri-u-tắtsĭ) – (unã cu greatsã1)
ex: cu multã griutati scãpãm dit mãnjli a lor; tora ahiurhi s-aducheascã griutatea (greatsa)

§ ngriunedz (ngri-u-nédzŭ) (mi) vb I ngriunai (ngri-u-náĭ), ngriunam (ngri-u-námŭ), ngriunatã (ngri-u-ná-tã), ngriunari/ngriunare (ngri-u-ná-ri) – l-fac un lucru s-hibã greu (ma greu); lu ncarcu; am greatsã
{ro: îngreuna}
{fr: alourdir}
{en: make something heavy}
ex: si ngriunarã (s-featsirã ma greali, criscurã, li mãrirã) hãrgili; si ngriunã (s-featsi ma greu) cã aushi

§ ngriunat (ngri-u-nátŭ) adg ngriunatã (ngri-u-ná-tã), ngriunats (ngri-u-nátsĭ), ngriuna-ti/ngriunate (ngri-u-ná-ti) – tsi easti faptu ma greu; tsi easti ncãrcat; tsi ari greatsã
{ro: îngreunat}
{fr: alourdi}
{en: made heavy}
ex: easti multu ngriunat (ari multã greatsã) di fumealji

§ ngriuna-ri/ngriunare (ngri-u-ná-ri) sf ngriunãri (ngri-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si ngriuneadzã
{ro: acţiunea de a îngreuna; îngreunare}
{fr: action d’alourdir}
{en: action of making something heavy}

§ ngrec (ngrécŭ) (mi) vb I ngricai (ngri-cáĭ), ngricam (ngri-cámŭ), ngricatã (ngri-cá-tã), ngricari/ngricare (ngri-cá-ri) – escu greu; spindzur di tsiva; mi ncljin di partea iu escu ma greu; mi-andoapir di tsiva; ncarcu un lucru sh-lu fac ma greu (lu ngriunedz); bag un lucru pri zigã (l-yixescu) tra s-ved tsi greatsã ari (cãts ucadz ari); angrec, ngriunedz;
(expr:
1: nji ngreacã (s-fac tsiva) = nj-easti leani, nj-yini (nj-cadi) greu (tra s-fac tsiva);
2: mi ngrec a unui = l-pãlãcãrsescu multu pri cariva (cãndu-lj mi duc) tra sã-nj facã unã vreari tsi u-am;
3: nji ngreacã mintea = minduescu ghini, ahãndos, salami;
4: nji ngreacã inima = am shubei, intrai tu shubei;
5: tserlu ngreacã = tserlu easti ncãrcat cu niori;
6: ngrec cãtrã el = lj-tsãn partea; dzãc ca el; etc.)
{ro: atârna greu, cântări}
{fr: faire sentir son poids, ménacer; peser}
{en: make feel the weight; weigh, make something heavy}
ex: ngreacã (easti-ahãntu greu) di nj-arupi bratsãli; multu ngreacã (greauã easti, yixeashti) aestã lugurii; ziga ngrica di-unã parti (si ncljina, nu eara tu-aeari); ngreacã cãtrã noi
(expr: nã tsãni partea); lji ngreacã
(expr: lj-yini zori, lj-easti leani) si s-minã dit loc; lucrul tsã ngreacã
(expr: tsã easti leani s-lu fats); mi duchescu cã cu doilji nu nji ngreacã
(expr: nu-nj yini greu, nu u-am ca un var); picati multi sta shi ngreacã pisti mini (mi-apitrusescu); vor s-vindã casa ma ngreacã la dzatsi njilji
(expr: u tsãn pi-a lor, nu vor s-alasã sum); tserlu ngreacã
(expr: easti ncãrcat cu niori) ca ti ploai

§ ngricat (ngri-cátŭ) adg ngricatã (ngri-cá-tã), ngricats (ngri-cátsĭ), ngrica-ti/ngricate (ngri-cá-ti) – cari easti greu; cari spindzurã greu di tsiva; cari easti ncãrcat (ngriunat); tsi si ncljinã di partea iu easti ma greu; tsi s-andoapirã di tsiva; tsi easti yixit; angricat, ncãrcat, ngriunat
{ro: (supra)încărcat}
{fr: (sur)chargé, alourdi}
{en: (over)charged}

§ ngricari/ngricare (ngri-cá-ri) sf ngricãri (ngri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva ngreacã, lj-si ngreacã i si ngreacã; angricari, ngriunari, greatsã; (fig: ngricari = leani, timbilãchi
{ro: acţiunea de a cântări}
{fr: action de faire sentir son poids; de peser; poids, lourdeur}
{en: action of making feel the weight; of weighing, of making something heavy; weight}

§ ngricos (ngri-cósŭ) adg ngricoasã (ngri-cŭá-sã), ngricosh (ngri-cóshĭ), ngricoasi/ngricoase (ngri-cŭá-si) – tsi easti ca greu; tsi easti ngriunat; (fig: ngricos = tsi easti timbel)
{ro: greoi}
{fr: alourdi}
{en: made heavy}

§ parangrec (pá-ran-grécŭ) (mi) vb I paran-gricai (pá-ran-gri-cáĭ), parangricam (pá-ran-gri-cámŭ), parangricatã (pá-ran-gri-cá-tã), parangricari/parangricare (pá-ran-gri-cá-ri) – ngrec ma multu ca di ngricarea di-aradã; l-pãlãcãrsescu pri cariva (lj-mi ngrec) multu chiro tra sã-nj facã unã hãtãri (un bun, unã mirachi tsi-am, etc.)
{ro: atârna prea mult; stărui, insista}
{fr: (s’)appesantir; insister}
{en: insist too much (too long)}

§ paran-gricat (pá-ran-gri-cátŭ) adg parangricatã (pá-ran-gri-cá-tã), paran-gricats (pá-ran-gri-cátsĭ), parangricati/parangricate (pá-ran-gri-cá-ti) – tsi ngreacã ma multu ca di ngricarea di-aradã; tsi easti pãlã-cãrsit multu chiro
{ro: atârnat prea mult; stăruit, insistat}
{fr: insisté}
{en: insisted too much (too long)}

§ parangrica-ri/parangricare (pá-ran-gri-cá-ri) sf parangricãri (pá-ran-gri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã parangreacã
{ro: acţiunea de a atârna prea mult; de a stărui, de a insista}
{fr: action de (s’)appesantir; d’insister}
{en: action of insisting too much (too long)}

§ angrec (an-grécŭ) (mi) vb I angricai (an-gri-cáĭ), angricam (an-gri-cámŭ), angricatã (an-gri-cá-tã), angrica-ri/angricare (an-gri-cá-ri) – (unã cu ngrec)
ex: angreacã (greatsa lj-easti) 50 di ucadz; cum angreacã (spindzurã) pirpiruna pri un schic di veardi grãn; casa angricã (sã ncljinã, pari etimã) s-cadã; tsi ts-angreacã (tsi tsã spindzurã) di fesi; nu ti-angreacã (nu ti-andoapirã) di mini; furtia angreacã (si ncljinã di greatsa-lj) andreapta; greu ca muntili tsi-angreacã; gileplu vru s-lã angreacã; nu lj-angrica vãrnãoarã
(expr: nu-lj yinea greu, nu lj-eara leani); a lui lj-angrica s-discalicã
(expr: lj-eara leani); nã angricãm
(expr: ti pãlãcãrsim multu tra) s-nu ma plãndzi; lji si-angricarã
(expr: l-pãlãcãrsirã multu); multu-lj mi-angricai
(expr: multu-l pãlãcãrsii tra) s-yinã; nu lj-angreacã mintea
(expr: nu mindueashti ahãndos, salami; easti lishor la minti); lji si-angricã multu
(expr: multu-l pãlãcãrsii tra) s-lj-aspunã cari-i gljemlu-a lui

§ angricat (an-gri-cátŭ) adg angricatã (an-gri-cá-tã), angricats (an-gri-cátsĭ), angrica-ti/angricate (an-gri-cá-ti) – (unã cu ngricat)

§ angrica-ri/angricare (an-gri-cá-ri) sf angricãri (an-gri-cắrĭ) – (unã cu ngricari)
ex: cupacilu putridzãt di angricarea-a lui; mash di-a armãnlui angricari (multã pãlãcãrii, arigeai)

§ angricos (an-gri-cósŭ) adg angricoasã (an-gri-cŭá-sã), angricosh (an-gri-cóshĭ), angricoasi/angricoase (an-gri-cŭá-si) (unã cu ngricos)

ex: tu xeani altsã ãnchisescu (acatsã s-fugã); muntsãlj ãnchisescu

§ ãnchisit (ãn-chi-sítŭ) adg ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisits (ãn-chi-sítsĭ), ãnchisiti/ãnchisite (ãn-chi-sí-ti) – (unã cu nchisit)

§ ãnchisiri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) sf ãnchisiri (ãn-chi-sírĭ) – (unã cu nchisiri)

§ ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã) sf fãrã pl – (unã cu nchisitã)

{fr: action de (s’)asseoir, d’être assis; de rester, de durer; d’habiter; inactivité, oisiveté, tranquillité}
{en: action of sitting, of sitting down; of lasting; of living, of residing; idleness, leisure, lazyness, etc.}
ex: shidearea (nifãtsearea tsiva) nu adutsi mãcari; shidearea (nifãtsearea tsiva) nu da pãni; di shideari casã nu s-tsãni; u-arcã tu shideari (leani); cum putea s-bãneadzã cu shidearea (fãrã s-lucreadzã)?; shideari (nifãtsearea tsiva) shi arãpas; shideari shi banã, tsi-i cama bunã?; nãs shideari avina, apoea alanti tuti s-eara, cum vrea!; lj-s-avea urãtã di shidearea-a lui; s-u aibã ca pidzulj trã shideari (tra si sta mpadi); zãnatea-a tatã-sui eara shidearea; sh-di shideari bizdirseshti

§ nishidzut (ni-shi-dzútŭ) adg nishidzutã (ni-shi-dzú-tã), nishidzuts (ni-shi-dzútsĭ), nishidzuti/nishidzute (ni-shi-dzú-ti) – tsi nu easti shidzut; tsi nu sta mpadi sh-dipriunã fatsi tsiva
{ro: neşezut; activ}
{fr: qui n’est pas assis; qui travaille sans cesse}
{en: who is not sitting down; who is very active}
ex: nishidzutã (fãrã si sta) nãoarã mpadi; nica nishidzutã (nu-acãtsã ninga s-shadã) ghini mpadi, shi ea iu yini hilja-a amirãlui

§ nishideari/nishideare (ni-shi-deá-ri) sf nishideri (ni-shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu shadi
{ro: acţiunea de a nu şedea jos; de a fi activ}
{fr: action de ne pas (s’)asseoir; de travailler sans cesse}
{en: action of not sitting down; of being very active}

§ shidzut2 (shi-dzútŭ) sn shidzuturi (shi-dzú-turĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; cur, bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse, behind}
ex: treili shidea cuculiti pri shidzut (cur); s-nu vã si ncãldzascã cicioarli shi shidzutlu (gheslu) sum cari ascumsit gljetslu!; ari furuntsel la shidzut (la buca di cur)

§ ashedz (a-shĭédzŭ) (mi) vb I ashidzai (a-shi-dzáĭ), ashidzam (a-shi-dzámŭ), ashidzatã (a-shi-dzá-tã), ashidzari/ashidzare (a-shi-dzá-ri) – (mi) bag (mi-ashternu, mi curdusescu) si shed pri tsiva; l-bag un lucru s-shadã pri tsiva; ashternu, curdusescu
{ro: aşeza}
{fr: placer, poser}
{en: put, place}
ex: ashidza pistoljli pri cãpitãnj; ashidzã (bãgã) nã crutsi di mirmerã pi murmintul a tatã-sui; nica nu shidzum ashidzats (ashtirnuts, curdusits) la measã

§ ashidzat (a-shi-dzátŭ) adg ashidzatã (a-shi-dzá-tã), ashidzats (a-shi-dzátsĭ), ashidzati/ashidzate (a-shi-dzá-ti) – tsi easti bãgat si sta pi tsiva; ashtirnut, curdusit
{ro: aşezat}
{fr: placé, posé}
{en: put, placed}

§ ashidzari/ashidzare (a-shi-dzá-ri) sf ashidzãri (a-shi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã un lucru s-shadã pri tsiva; ashtirneari, curdusiri
{ro: acţiunea de a aşeza}
{fr: action de placer, de poser}
{en: action of putting, of placing}

§ parashed (pá-ra-shĭédŭ) vb II parashidzui (pá-ra-shi-dzúĭ), parashideam (pá-ra-shi-deámŭ) parashidzutã (pá-ra-shi-dzú-tã), parashidea-ri/parashideare (pá-ra-shi-deá-ri) – shed multu; shed ma multu ca di cum stau di-aradã (di cum lipseashti)
{ro: şedea mult}
{fr: (s’)asseoir trop}
{en: sit too long}

§ parashidzut (pá-ra-shi-dzútŭ) adg parashidzutã (pá-ra-shi-dzú-tã), parashidzuts (pá-ra-shi-dzútsĭ), parashidzuti/parashidzute (pá-ra-shi-dzú-ti) – tsi ari shidzutã multu
{ro: şezut mult}
{fr: trop assis}
{en: who has sat too long}

§ parashideari/parashideare (pá-ra-shi-deá-ri) sf para-shideri (pá-ra-shi-dérĭ) – tsi s-fatsi cãndu cariva parashadi
{ro: acţiunea de a şedea mult}
{fr: action de (s’)asseoir trop}
{en: action of sitting too long}