Dictsiunar

Rusii

Rusii (Ru-sí-i) sf sing – vedz tu arus2

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arus2

afierumã (a-fi-ĭé-ru-mã) sf afierumi/afierume (a-fi-ĭé-ru-mi) – atsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cãndu da (adarã) un lucru tsi lj-ahãrzeashti multu (icã lucrul isush tsi-l da) tra s-aibã un altu lucru (idei, uspitsãlji, etc.) tsi lj-ahãrzeashti sh-cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) trã ghinili shi intireslu-a altui; curbani, tilefi, proscomidii
{ro: sacrificiu, jertfă}
{fr: sacrifice}
{en: sacrifice}

§ afierusescu (a-fi-ĭe-ru-sés-cu) vb IV afierusii (a-fi-ĭe-ru-síĭ), afieruseam (a-fi-ĭe-ru-seámŭ), afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) – mi fac curbani, aduc curbani
{ro: sacrifica, jertfi}
{fr: sacrifier}
{en: sacrifice}

§ afierusit (a-fi-ĭe-ru-sítŭ) adg afierusitã (a-fi-ĭe-ru-sí-tã), afierusits (a-fi-ĭe-ru-sítsĭ), afierusiti/afierusite (a-fi-ĭe-ru-sí-ti) – tsi s-ari faptã curbani (s-ari afierusitã)
{ro: sacrificat, jertfit}
{fr: sacrifié}
{en: sacrificed}

§ afierusiri/afierusire (a-fi-ĭe-ru-sí-ri) sf afierusiri (a-fi-ĭe-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-fatsi curbani; fãtseari (adutseari) curbani (afierumã)
{ro: acţiunea de a sacrifica; sacrificare, jertfire}
{fr: action de se sacrifier}
{en: action of sacrificing something}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

{ro: acţiunea de a presa, de a năpădi, de a copleşi, de a zdrobi, de a acoperi, de a îngrămădi, etc.; presare, năpădire, copleşire, zdrobire, acoperire, îngrămădire, etc.}
{fr: action de presser, d’accabler, de suffoquer, d’écraser, de couvrir, de fondre, de se ruer sur, etc.}
{en: action of pressing, of crushing, of overwhelming, of covering, of crowding, of pouncing, of jumping over, etc.}

§ dispitrusescu (dis-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV dispitrusii (dis-pi-tru-síĭ), dispitruseam (dis-pi-tru-seámŭ), dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) – scad (ljishuredz, scot tutã, etc.) putearea (greatsa) cu cari apitrusescu (easti apitrusit, cãlcat, ndisat, etc.) un lucru
{ro: elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: enlever (soulever) la pression exercée}
{en: relieve (lighten) pressure}

§ dispitrusit (dis-pi-tru-sítŭ) adg dispitrusitã (dis-pi-tru-sí-tã), dispitrusits (dis-pi-tru-sítsĭ), dispitrusiti/dispitrusite (dis-pi-tru-sí-ti) – tsi-lj s-ari ljishuratã (scãdzutã greatsa cu cari easti apitrusit
{ro: presiune eliminată (ridicată, uşurată)}
{fr: pression enlevée (soulevée)}
{en: pressure relieved (lightened)}

§ dispitrusiri/dispitrusire (dis-pi-tru-sí-ri) sf dispitrusiri (dis-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispitruseashti un lucru
{ro: acţiunea de a elimina (ridica, uşura) presiunea}
{fr: action d’enlever (de soulever) la pression exercée}
{en: action of relieving (of lightening) pressure}

§ aputrusescu (a-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV aputrusii (a-pu-tru-síĭ), aputruseam (a-pu-tru-seámŭ), aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ aputrusit (a-pu-tru-sítŭ) adg aputrusitã (a-pu-tru-sí-tã), aputru-sits (a-pu-tru-sítsĭ), aputrusiti/aputrusite (a-pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-sí-ri) sf aputru-siri (a-pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ disputrusescu (dis-pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV disputrusii (dis-pu-tru-síĭ), disputruseam (dis-pu-tru-seámŭ), disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusiri/disputrusire (dis-pu-tru-sí-ri) – (unã cu dispitru-sescu)

§ disputrusit (dis-pu-tru-sítŭ) adg disputrusitã (dis-pu-tru-sí-tã), disputrusits (dis-pu-tru-sítsĭ), disputrusiti/disputrusite (dis-pu-tru-sí-ti) – (unã cu dispitrusit)

§ disputrusiri/dispu-trusire (dis-pu-tru-sí-ri) sf disputrusiri (dis-pu-tru-sírĭ) – (unã cu dispitrusiri)

§ aplucusescu (a-plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV aplucusii (a-plu-cu-síĭ), aplucuseam (a-plu-cu-seámŭ), aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-arucã, s-nu s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; aplucusirã (s-virsarã pristi noi, nã anãpãdirã) turtsilj; aplucusirã furlji tu hoarã; s-aplucusi (s-adunã stog, s-ascumsi) ljepurli tu ljanurã

§ aplucusit (a-plu-cu-sítŭ) adg aplucusitã (a-plu-cu-sí-tã), aplucusits (a-plu-cu-sítsĭ), aplucusiti/aplucusite (a-plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: shadi aplucusit (adunat stog) tu fearicã

§ aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-sí-ri) sf aplucusiri (a-plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pitrusescu (pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV pitrusii (pi-tru-síĭ), pitruseam (pi-tru-seámŭ), pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-avdzãm nã dzuã cã u pitrusi casa, cu tutã fumealja; mi pitrusish cu cãti vilendzã arcash pisti mini; mi pitrusirã gaileili

§ pitrusit (pi-tru-sítŭ) adg pitrusitã (pi-tru-sí-tã), pitrusits (pi-tru-sítsĭ), pitrusiti/pitrusite (pi-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ pitrusiri/pitrusire (pi-tru-sí-ri) sf pitrusiri (pi-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ putrusescu (pu-tru-sés-cu) (mi) vb IV putrusii (pu-tru-síĭ), putruseam (pu-tru-seámŭ), putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: va s-lji putruseascã casa vãrnã dzuã; lu putrusii cu dauã iurgani sh-nã vilendzã

§ putrusit (pu-tru-sítŭ) adg putrusitã (pu-tru-sí-tã), putrusits (pu-tru-sítsĭ), putrusiti/pu-trusite (pu-tru-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ putrusiri/putrusire (pu-tru-sí-ri) sf putrusiri (pu-tru-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plucusescu (plu-cu-sés-cu) (mi) vb IV plucusii (plu-cu-síĭ), plu-cuseam (plu-cu-seámŭ), plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusiri/plu-cusire (plu-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: s-nu lj-aplucuseascã (s-nu s-da, s-hiumuseascã pristi elj) tsiva cãnj; plucusirã (intrarã, anãpãdirã) furlji n hoarã

§ plucusit (plu-cu-sítŭ) adg plucusitã (plu-cu-sí-tã), plucusits (plu-cu-sítsĭ), plucusi-ti/plucusite (plu-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: sta plucusit (ascumtu stog) tu ljanurã

§ plucusiri/plucusire (plu-cu-sí-ri) sf plucusiri (plu-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ pulcusescu (pul-cu-sés-cu) (mi) vb IV pulcusii (pul-cu-síĭ), pulcuseam (pul-cu-seámŭ), pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)

§ pulcusit (pul-cu-sítŭ) adg pulcusitã (pul-cu-sí-tã), pulcusits (pul-cu-sítsĭ), pulcusiti/pulcusite (pul-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)
ex: di arali pulcusit (apitrusit); pulcusitã (frãmtã, apitrusitã) di mari jali

§ pulcusiri/pulcusire (pul-cu-sí-ri) sf pulcusiri (pul-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

§ plicusescu (pli-cu-sés-cu) (mi) vb IV plicusii (pli-cu-síĭ), plicuseam (pli-cu-seámŭ), plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusi-ri/plicusire (pli-cu-sí-ri) – (unã cu apitrusescu)
ex: Hristul ãl plicusirã cu tseapi

§ plicusit (pli-cu-sítŭ) adg plicusitã (pli-cu-sí-tã), plicusits (pli-cu-sítsĭ), plicusiti/plicusite (pli-cu-sí-ti) – (unã cu apitrusit)

§ plicusiri/plicusire (pli-cu-sí-ri) sf plicusiri (pli-cu-sírĭ) – (unã cu apitrusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

apuchirusescu

apuchirusescu (a-pu-chi-ru-sés-cu) vb IV apuchirusii (a-pu-chi-ru-síĭ), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-seámŭ), apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) – pricunoscu cã un lucru faptu (dzãs i ngrãpsit) di mini (i di altu cariva) easti dealihea
{ro: confirma}
{fr: confirmer}
{en: confirm}

§ apuchirusit (a-pu-chi-ru-sítŭ) adg apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sítsĭ), apuchirusiti/apuchirusite (a-pu-chi-ru-sí-ti) – (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit) tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea
{ro: confirmat}
{fr: confirmé}
{en: confirmed}

§ apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apuchiruseashti
{ro: acţiunea de a confirma}
{fr: action de confirmer}
{en: action of confirming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

arus2

arus2 (a-rúsŭ) sm, sf arusã (a-rú-sã), arush (a-rúshĭ), arusi/aruse (a-rú-si) – oaminjlji tsi bãneadzã tu locurli dit marili crat Arusia; rus
{ro: rus}
{fr: Russe}
{en: Russian}
ex: aruslu-i ursã

§ rus2 (rúsŭ) adg rusã (rú-sã), rush (rúshĭ), rusi/ruse (rú-si) – (unã cu arus2)

§ Arusii1 (A-ru-sí-i) sf sing – marili crat dit Data shi Nordul a Ivropiljei; Rusii

§ Rusii (Ru-sí-i) sf sing – (unã cu arus2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aruseauã

aruseauã (a-ru-seá-ŭã) sf arusei (a-ru-séĭ) – unã soi di grãn cu gãrnutslu mari shi albu (lugursit s-hibã di nai ma bunlu); ruseauã, grãn, gãrnu
{ro: grâu de calitate superioară}
{fr: une varieté de blé à grain blanc et gros}
{en: wheat variety of superior quality}
ex: mãcã pãni di-aruseauã (di grãnlu-atsel ma bunlu)

§ ruseauã (ru-seá-ŭã) sf rusei (ru-séĭ) – (unã cu aruseauã)
ex: nj-arãseashti pãnea di ruseauã

§ arusii2 (a-ru-sí-i) sf arusii (a-ru-síĭ) – grãn ca galbin-arosh (tsi yini di cãtrã pãrtsãli ali Arusii)
{ro: grâu galben-roşcat}
{fr: blé jaune de provenance russe}
{en: yellow wheat (from Russia)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

Arusii1

Arusii1 (A-ru-sí-i) sf – vedz tu arus2

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arus2

arusii2

arusii2 (a-ru-sí-i) sf – vedz tu aruseauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aruseauã

astari/astare

astari/astare (as-tá-ri) sf astãri (as-tắrĭ) shi astãruri (as-tắ-rurĭ) – partea di pãndzã i stofã tsi s-adavgã nãuntru la un stranj tra s-lu facã ma cãlduros (tra s-aravdã ma multu, tra s-lu spunã ma pripsit, etc.)
{ro: căptuşeală}
{fr: doublure}
{en: lining (of garment)}
ex: fustanea nu-ari astari; nj-bãgã astari di lãnã

§ astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV astãrusii (as-tã-ru-síĭ), astãruseam (as-tã-ru-seámŭ), astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusi-ri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) – bag (cos) unã astari la un stranj; cãplãdisescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: astãrusii (bãgai astari la) paltolu; mudistra astãrusi fustanea cu mãtasi (bãgã astari di mãtasi)

§ astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusits (as-tã-ru-sítsĭ), astãrusiti/astãrusite (as-tã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; cãplãdisit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
ex: avea sarica astãrusitã cu veshtu

§ astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf astãrusiri (as-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã astari la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

avursescu

avursescu (a-vur-sés-cu) vb IV avursii (a-vur-síĭ), avurseam (a-vur-seámŭ), avursitã (a-vur-sí-tã), avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; aduchescu unã mari slãbintsã shi curmari a truplui di itia-a copuslui mari tsi-am faptã; avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, (mi) curmu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi}
{fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer}
{en: tire, ex-haust}
ex: avursish (ti curmash, apustusish) di alãgari

§ avursit (a-vur-sítŭ) adg avursitã (a-vur-sí-tã), avursits (a-vur-sítsĭ), avursiti/avursite (a-vur-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; avrusit, apustusit, lãvrusit, curmat, armas, cãpãit
{ro: obosit}
{fr: lassé, fatigué; exténué}
{en: tired, exhausted}
ex: aestã etã di zãhmets easti-avursitã; cãt avea agiumtã shi eara avursit di cali; eara avursit (curmat, apustusit) multu shi cripa di seati

§ avursiri/avursire (a-vur-sí-ri) sf avursiri (a-vur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avurseashti; avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, curmari, armãneari, cãpãiri, brengã
{ro: acţiunea de a obosi; obosire, oboseală}
{fr: action de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer; fatigue}
{en: action of tiring, of being exhausted; tiredness}

§ avrusescu (a-vru-sés-cu) vb IV avrusii (a-vru-síĭ), avruseam (a-vru-seámŭ), avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)
ex: avrusii multu di lucrul di la-ayinji; nj-avrusirã cicioarli di-ahãtã alãgari

§ avrusit (a-vru-sítŭ) adg avrusitã (a-vru-sí-tã), avrusits (a-vru-sítsĭ), avrusi-ti/avrusite (a-vru-sí-ti) – (unã cu avursit)

§ avrusiri/avrusire (a-vru-sí-ri) sf avrusiri (a-vru-sírĭ) – (unã cu avursiri)

§ lãvrusescu (lã-vru-sés-cu) (mi) vb IV lãvrusii (lã-vru-síĭ), lãvru-seam (lã-vru-seámŭ), lãvrusitã (lã-vru-sí-tã), lãvrusiri/lãvrusire (lã-vru-sí-ri) – (unã cu avursescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn