DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrec

astrec (as-trécŭ) (mi) vb III shi II astricui (as-tri-cúĭ), astritseam (as-tri-tseámŭ), astricutã (as-tri-cú-tã), astreatsiri/astreatsire (as-treá-tsi-ri) shi astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) – trec (u ljau) nãintea-a unui; trec sh-hiu ma nsus; caftu s-hiu ma bun (ma multu, ma mushat, etc.) di altu; ntrec, antrec, sinirsescu
{ro: (se) întrece, covârşi}
{fr: dépasser, devancer; rivaliser, concourir}
{en: pass beyond, overtake; compete}
ex: multsã ficiori va lj-astreacã sh-pi nvitsãtorlj-a lor (va s-agiungã s-hibã ma bunj di nvitsãtorlj-a lor); sh-un sh-alantu s-astritsea; tu cumandã lu-astricush (ti-aspunj ma bun); astricui (tricui di) tut tsi fu cama vãrtos; lu-astri-cui (u loai nãintea-a lui) la imnari

§ astricut (as-tri-cútŭ) adg astricutã (as-tri-cú-tã), astricuts (as-tri-cútsĭ), astricuti/astricute (as-tri-cú-ti) – tsi lj-ari tricutã cariva nãinti (cã easti ma bun, ma gioni, ma mushat, etc.); ntricut, antricut, sinirsit
{ro: întrecut, covârşit}
{fr: qui a été dépassé, devancé; qui a concouru}
{en: who has been passed, overtaken; who has competed}

§ astreatsiri/as-treatsire (as-treá-tsi-ri) sf astreatsiri (as-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva treatsi (caftã s-hibã) nãintea-a unui; astritseari, ntreatsiri, ntritseari, antreatsiri, ntritseari, sinirsiri
{ro: acţiunea de a (se) întrece, de a covârşi; întrecere, covârşire}
{fr: action de dépasser, de devancer; de rivaliser, de concourir; concurrence}
{en: action of passing beyond, of overtaking, of competing; competition}

§ astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) sf astri-tseri (as-tri-tsé-ri) – (unã cu astreatsiri)

§ antrec (an-trécŭ) vb III shi II antricui (an-tri-cúĭ) shi antrepshu (an-trép-shĭu), antritseam (an-tri-tseámŭ), antricutã (an-tri-cú-tã), antreatsi-ri/antreatsire (an-treá-tsi-ri) shi antritseari/antritseare (an-tri-tseá-ri) – (unã cu astrec)
ex: lu-antricui (tricui nintea-a lui) tu imnari; tru lux antreatsi sh-Polea; lu-antreapsi (lu-astricu) cu minciuna; mi-agiumsi shi mi antricu (tricu nãintea-a mea)

§ antricut (an-tri-cútŭ) adg antricutã (an-tri-cú-tã), antricuts (an-tri-cútsĭ), antricu-ti/antricute (an-tri-cú-ti) – (unã cu astricut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poli/pole

poli/pole (pó-li) sf pl(?) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; pulitii, apulitii, cãsãbã, hãsãbã, hãsãpã, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}

§ Polea sf fãrã pl – marili cãsãbã Custandinopuli (adzã Istambul) iu shidea, aoa sh-un chiro sultanlu; Istambul, Tsarigrad;
(expr:
1: cu ntribarea n Poli agiundzi = pots s-aflji itsi vrei macã shtii cum sã ntreghi;
2: cara-lj trapsish unã, trãsh ãn Poli s-avdzã = cara-lj cãrtsãnish unã bishinã sãnãtoasã, s-avdzã multu diparti)
{ro: Constantinopol}
{fr: Istambul}
{en: Istambul}
ex: lu pitricu n Poli tra si s-facã yeatru

§ pulitii/pulitie (pu-li-tí-i) sf pulitii (pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: intrãm di cu seara tu pulitii (cãsãbã); vai agiundzets sãnãtosh tu pulitia iu vrets; unã cali isha tu-unã mari pulitii, alantã tu pulitii sh-cama mari; agiumsi imnãnda, imnãnda tu-unã mari pulitii; cum ishi prit pulitii, lumea tutã s-lo dupã nãs; fudzi ditu-atsea pulitii shi s-dutsi la-amari; ncãlicarã caljlji shi s-dusirã tu alti pulitii mãri; agiumsirã tu-unã pulitii shi trapsirã la hani

§ apulitii/apulitie (a-pu-li-tí-i) sf apulitii (a-pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: cãlive, hori sh-apulitii (cãsãbadz); trapsi tu-unã apulitii; aclo iu va s-ti duts tu vãrã apulitii, mutrea ghini, ai-tsã cãshtiga; easti apulitii (fig: dunjai) multã; el trapsi tu-unã apulitii; cara nu lu-aflã ficiorlu acasã, lo apulitiili unã cãti unã tra s-lu-aflã

§ pulit (pu-lítŭ) sm, sf pulitã (pu-lí-tã), pulits (pu-lítsĭ), puliti/pulite (pu-lí-ti) – om tsi bãneadzã tu-unã pulitii; cãsãbunj
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, citadin}
{en: inhabitant of a city}

§ puliticã1 (pu-lí-ti-cã) sf pulitits (pu-li-titsĭ) – lucrili tsi li fac oaminjlji tra s-nicuchirseascã bana tsi u au tuts deadun tu-un loc (crat, cãsãbã, hoarã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn