DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adeti/adete

adeti/adete (a-dé-ti) sf adets (a-détsĭ) shi adeturi (a-dé-turĭ) – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; aradã, nvitsãturã, areu, datã, mor, sinithii, sinitisi, sistimã, zãconi
{ro: obicei, tradiţie}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: avea adetea si s-toarnã sh-la noi; cum i-adetea (arada, areulu) la armãnj; featili tsi nu tsãn adetsli (arãdzli, areurli); armãnjlji dit Pindu tsãnurã multi adets di tru aushatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

albãnsescu

albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui

§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}

§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Avdela

Avdela (Av-dé-la shi Av-dhé-la) – hoarã dit Machidunii (dit Pindu)
{ro: sat în Macedonia}
{fr: village aroumain de Pinde}
{en: Village in Greek Macedonia}

§ avdiljat (av-di-ljĭátŭ) sm, sf avdiljatã (av-di-ljĭá-tã), avdiljats (av-di-ljĭátsĭ), avdiljati/avdiljate (av-di-ljĭá-ti) – bãrbat i muljari di-Avdela
{ro: locuitor din Avdela}
{fr: habitant d’Avdela}
{en: inhabitant from Avdela}
ex: iu njerdzi, ore avdiljate?

§ avdiljitescu (av-di-lji-tés-cu) adg avdiljiteascã (av-di-lji-teás-cã), avdiljiteshtsã (av-di-lji-tésh-tsã), avdiljiteshti/avdiljiteshte (av-di-lji-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu Avdela; tsi yini di-Avdela
{ro: din Avdela}
{fr: d’Avdela}
{en: of/from Avdela}
ex: cãrvanjli-aesti au cãperdzã avdiliteshti (dit Avdelã, fapti di-avdiljati)

§ avdiljiteashti1/avdiljiteashte (av-di-lji-teásh-ti) sf fãrã pl – limba (grailu) di-Avdela (a avdiljatslor)
{ro: graiul din Avdela}
{fr: langue parlée Avdela}
{en: langage spoken Avdela}
ex: nvitsã avdiljiteashti

§ avdiljiteashti2/av-diljiteashte (av-di-lji-teásh-ti) adv – ca faptu di-atselj di-Avdela
{ro: ca de la Avdela}
{fr: à la manière des habitants d’Avdela}
{en: as done by the inhabitants of Avdela}
ex: s-poartã avdiljiteashti (ca atselj di Avdela)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãciun

cãciun (cã-cĭúnŭ) sm, sf cãciunã (cã-cĭú-nã), cãciunj (cã-cĭúnjĭ), cãciuni/cãciune (cã-cĭú-ni) – un tsi bãneadzã tu-unã hoarã multu njicã; pãrnoanji cu cari armãnjlji dit locurli di ningã Bituli, lã grescu a armãnjlor dit Pindu
{ro: caţaon, poreclă dată de aromânii din Bitolia, aromânilor din Pind}
{fr: sobriquet donné par les aroumains de la région de Bituli, aux aroumains du Pinde}
{en: nickname given by the Aromanians from Bituli to the Aromanians from the Pindus mountains}

§ catsaon (ca-tsa-ónŭ) sm, sf catsaoanã (ca-tsa-ŭá-nã), catsaonj (ca-tsa-ónjĭ), catsaoani/catsaoane (ca-tsa-ŭá-ni) – pãrnoanji (paranumã) datã di-armãnj a gretslor
{ro: caţaon, poreclă dată grecilor}
{fr: sobriquet donné aux grecs}
{en: nickname used by Aromanians for Greeks}

§ cãciunescu (cã-cĭu-nés-cu) adg cãciuneascã (cã-cĭu-neás-cã), cã-ciuneshtsã (cã-cĭu-nésh-tsã), cãciuneshti/cãciuneshte (cã-cĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu cãciunjlji, cu catsaonjlji; di cãciun, di catsaon
{ro: de caţaon}
{fr: appartenant à un “cãciun”}
{en: belonging to a “cãciun”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceai

ceai (cĭá-i) sf shi ceai (cĭáĭŭ) sn cei (cĭéĭ) –
1: arburic dit locurli caldi, criscut ti frãndzãli tsi s-usucã shi s-herbu tra s-da unã biutu-rã multu cãftatã tu ntreaga lumi; frãndza uscatã a arburiclui; biutura faptã dit hirbearea-a frãndzãlor uscati;
2: soi di earbã tsi creashti tu pãrtsãli analti, surini sh-chitroasi a muntsãlor Pindu cari, uscatã sh-heartã, da unã biuturã cu anjurizma sh-nustimada-a lilicilor di tilj
{ro: ceai}
{fr: thé}
{en: tea}
ex: biui tahina unã ceai caldã; bium cãti un ceai la nãs

§ ceainic (cĭaĭ-nícŭ) sm, sf, adg ceainicã (cĭaĭ-ní-cã), ceainits (cĭaĭ-nítsĭ), ceainitsi/ceainitse (cĭaĭ-ní-tsi) – omlu tsi vindi ceai
{ro: vânzător de ceai}
{fr: vendeur de thé}
{en: seller of tea}
ex: ceainitslji earna amintã multu cã au cãftari

§ ceainicãrii/ceainicãrie (cĭaĭ-ni-cã-rí-i) sf ceainicãrii (cĭaĭ-ni-cã-ríĭ) – ducheani iu s-vindi ceaea; hani iu omlu poati si s-ducã tra s-bea ceai
{ro: magazin unde se vinde sau se serveşte ceai}
{fr: magasin (bar) où on vend ou on sers du thé}
{en: tea shop}
ex: avea dishcljisã mPoli unã ceainicãrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupaci

cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã

§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}

§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Deniscu

Deniscu (Dé-nis-cu) sm fãrã pl – hoarã armãneascã dit muntsãlj Pindu (Grãtsii)
{ro: sat aromânesc din Pind}
{fr: village aroumaine du Pinde}
{en: Aromanian village in the Pindus mountains}

§ dinischeat (di-nis-chĭátŭ) sm, sf dinischeatã (di-nis-chĭá-tã), dinischeats (di-nis-chĭátsĭ), dinischeati/dinischeate (di-nis-chĭá-ti) – armãn tsi yini (tsi sh-tradzi arãdãtsina) di cãtrã pãrtsãli di Deniscu; dinischiot
{ro: aromân (originar) din Deniscu}
{fr: habitant de Deniscu}
{en: Aromanian from Deniscu}
ex: dinis-cheats (armãnj di Deniscu), armãnj cu-anami

§ dinischiot (di-nis-chĭótŭ) sm, sf dinischioatã (di-nis-chĭŭá-tã), dinischiots (di-nis-chĭótsĭ), dinischioati/dinischioate (di-nis-chĭŭá-ti) – (unã cu dinischeat)
ex: topchi di sari ngljitã lailu di stihiu dinischiot

§ dinischiutescu (di-nis-chĭu-tés-cu) adg dinischiuteascã (di-nis-chĭu-teás-cã), dinischiuteshtsã (di-nis-chĭu-tésh-tsã), dinischiu-teshti (di-nis-chĭu-tésh-ti) – tsi s-tradzi (yini, easti di) Deniscu
{ro: din Deniscu}
{fr: de Deniscu}
{en: from Deniscu}
ex: agiumsi tu sinurlu dinischiutescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai2!

lai2! (láĭ) inter (multi ori tu forma olai icã o-lai, o lai, a-lai, a-lãi sh-cãtivãrãoarã, di-aradã, trã unã muljari, lea, la) – zboarã tsi s-dzãc cãndu vrei sã-lj greshti a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); lãi, o-lai, a-lai, alãi, a-le, a-lea,ore
{ro: mă, bă!, fă; felul în care te adresezi cuiva}
{fr: hé; la manière qu’on addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque chose}
{en: hello; the way one addresses a man or a woman to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir!; lai oarfãna-a mea farã!; lai (mãrata) Fani-ali Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zãmani!; lai (hãrioa-si) dzãli di-altãoarã!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) gioc: tsi lai fricã!

§ lea! (leá) inter – s-dzãtsi cãndu vrei s-greshti a unei muljari tra s-lji dzãtsi tsiva; le, la, a-lea, etc.
{ro: fă}
{fr: hé}
{en: listen!}
ex: lea! yinu-aoatsi; sh-loarã, lea! doauã cilnicoanji; o, lea Chitsã, fãrshiroatã! de, lea soro, dzãtsi una; grea-nj, lea scumpã!

§ le (le) inter – (unã cu lea)
ex: le (a-lea), tsi pãtsãm

§ la2 (la) inter – (unã cu lea)
ex: u loai, la (lea), u loai; la (lea) muljare!

§ o-lai! (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – (unã cu lai2!)
ex: o-lai! yinu-aoatsi s-ti ved ma ghini; o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu vrute!; o-lai, yinu cu mini!

§ a-lai! (á-laĭ), a-lãi! (á-lãĭ) inter – (unã cu lai2!)
ex: a-lai, ficior!

§ lãi! (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – (unã cu lai2!)

§ o-lãi! (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – (unã cu lai2!)

§ a-le! (a-lé), a-lea! (a-leá) inter – (unã cu lai2!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã