|
|
Njercuri
Njercuri (Njĭér-curĭ) sf Njercuri (Njĭér-curĭ) –
1: dzua dit mesea di stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Martsã sh-Gioi;
2: unã dzãnã (dzauã) dit pãrmiti cu-aestã numã
(expr: tuti-ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: miercuri}
{fr: mercredi}
{en: Wednesday}
ex: Njercurli vor tsãneari; aclo bãna Njercurea (tu pwrmiti: dzãna, dzaua cu numa Njercuri); Njercuri, iuva tu armãnimi nu s-purintã
Gioi
Gioi (Gĭóĭ) sf Gioi (Gĭóĭ) – anpatra dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Njercuri shi Vinjiri;
(expr:
1: Gioea Mari = Gioea dit stãmãna di nãinti di Pashti, dit stãmãna-a Pashtilui;
2: di Gioi sh-pãnã Vinjiri = trã putsãn chiro;
3: di Gioi pãnã n Gioi = tutã stãmãnã ntreagã)
{ro: Joi}
{fr: Jeudi}
{en: Thursday}
ex: tuti Gioili vor tsãneari, cã Gioea i multu-arauã; tuti Gioili tsina la noi; eara Gioi seara sh-acãtsarã sã ndreagã trã numtã; featsi numtã dumneascã, di Gioi pãnã Gioi
(expr: unã stãmãnã ntreagã)
mãc
mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;
Martsã
Martsã (Már-tsã) sf Martsã (Már-tsã) – andaua dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Luni shi Njercuri; Marts
{ro: Marţi}
{fr: Mardi}
{en: Tuesday}
ex: nã Martsã, cãtrã ti prãndzu oarã; nu ari cãsmeti, cã easti faptu Martsa; nu nchisescu pute Martsa
§ Marts (Mártsĭ) sf Martsã (Már-tsã) – (unã cu Martsã)
ex: azã-i Luni shi mãni-i Marts
numtã
numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari
§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)
§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti
§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã
§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)
ex: suntu cuscri, suntu nuntari; bunã seara, voi nuntari; cu pupul di nuntari deadun; cãnticlu nuntar (ti nuntã, di la nuntã)