DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

Andreu

Andreu (An-dréŭ) sm fãrã pl – atsel dit soni mes a anlui; An-drelush, Ndriu, Ndreu, Dechemvriu
{ro: Decembrie}
{fr: Dé-cembre}
{en: December}
ex: pri Andreu cãdzu neauã

§ An-drelush (An-dre-lúshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)

§ Ndreu (Ndréŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndreulu ari 31 di dzãli; ndeasã Ndreu, ndeasã

§ Ndriu (Ndríŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndriulu nzurluseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

maradoi

maradoi (ma-ra-dóĭŭ) sm maradoi (ma-ra-dóĭ) – pulj njic (cu peani buisiti apres cu hromi aroshi, galbini, lãi shi albi) tsi bati (cãntã) mushat; tsutsundreu, tsutsundriu, tsintsur, tsinzur
{ro: sticlete}
{fr: chardonneret}
{en: goldfinch}
ex: acãtsai un maradoi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

preftu1

preftu1 (préf-tu) sm, sf prifteasã (prif-teá-sã), preftsã (préf-tsã), prifteasi/priftease (prif-teá-si) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotonusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; nicuchira-a preftului; afendu, pãrinti, pãpã, popã;
(expr:
1: ari preftu (la gioclu di cãrtsã) = ari riga, unã carti tsi easti multu mari la gioclu di cãrtsã (mash aslu, chetslu i mona easti unã carti ma mari);
2: lj-cãntã (lj-dzãsi) preftul dupã ureaclji; lj-deadi dolji a preftului = muri; easti mortu; lji ncljisi ocljilj;
3: gioacã preftul di bilje = zbor tsi va s-dzãcã cã lipseashti s-lu fac un lucru, cã voi i cã nu voi;
4: va ti fac preftu = va tsã dau un shcop, va ti bat;
5: plãteshti sh-ca preftu = plãteshti tinjisit, fãr di altã;
6: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba;
7: cãt nu escu sh-io preftu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu vrei s-aspuni cã zboarãli spusi ma ninti nu suntu dealihea (cã sh-io nu hiu preftu!);
8: ca preftul cu purinteatsa = s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: preot, preoteasă}
{fr: prêtre, femme de prêtre}
{en: priest, priest’s wife}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); gioacã preftsã shi prifteasi; prifteasa armasi veduvã di tinirã; preftul lja di la yii sh-di la mortsã; preftu sã-nj ti ved!; easti prefte, muluyii; aoa ti-am, ore, prefte!; lj-featsi nã ufheljii cu shapti preftsã; s-featsi preftu hilj-su; nitsi filozuf nu sh-eara, cãt nu escu sh-io preftu; s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji!
(expr: s-ti ved mortu, s-mori!); altu va preftul sh-altu prifteasa; n hoarã nu-l bagã, sh-trã casa-a preftului ãntreabã; nu-i hoarã fãrã preftu; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã

§ priftescu (prif-tés-cu) adg prifteascã (prif-teás-cã), prifteshtsã (prif-tésh-tsã), prifteshti (prif-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu preftsãlj; tsi tsãni di preftsã; tsi easti di preftu
{ro: preoţesc}
{fr: de prêtre}
{en: priest’s…}

§ priftami/priftame (prif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di preftsã; priftsami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsintsur

tsintsur (tsín-tsurŭ) sm tsintsuri (tsín-tsurĭ) – pulj njic (cu peani apres buisiti cu hromi aroshi, galbini, lãi shi albi) tsi bati (cãntã) mushat; tsinzur, tsutsundreu, tsutsundriu, maradoi
{ro: sticlete}
{fr: chardonneret}
{en: goldfinch}
ex: tsintsurlu cãntã n pãduri

§ tsinzur (tsín-zurŭ) sm tsinzuri (tsín-zurĭ) – (unã cu tsintsur)

§ tsutsundreu (tsu-tsun-dréŭ) sm tsutsundrei (tsu-tsun-dréĭ) – (unã cu tsintsur)

§ tsutsundriu (tsu-tsun-dríŭ) sm tsutsundrii (tsu-tsun-dríĭ) – (unã cu tsintsur)
ex: acãtsã un tsutsundriu (tsintsur, maradoi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zurlu

zurlu (zúr-lu) sm, sf, adg zurlã (zúr-lã), zurlji (zúr-lji), zurli/zurle (zúr-li) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-arada ca tutã-alantã dunjai; glar di minti; cicãnit la minti; loat di vimtu; loat di lunã; parmen; (fig:
1: zurlu = om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; expr:
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari;
3: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = zbor tsi s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-au vãrnã cusuri;
4: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
5: cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii = va hii sh-tini zurlu, ma s-ti-acats s-fats alishvirishi cu-un zurlu)
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, dément, forcené, vénéneux}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); s-featsi ca zurlu (s-featsi cã easti glar); pristi nãs s-arucã zurlu (ca glar, ca zurlu); percea-lj si mutã zurlã (ca mintitã di vimtu); zurlul, zurlu lu adutsi n cali; zurlu fu tinir, zurlu sh-aush; di mbitat s-aspari shi zurlul; tradzi nãsã, tsãni schinlu, trãdzeari di zurlã, lu zmulsi schinlu cu tuti arãdãtsinj; zurla, cu perlji cãtrã naljurea, s-hiumusi s-lu-acatsã; cara s-vrei s-lj-ascachi tuts, s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti

§ zurleatsã (zur-leá-tsã) sf zurlets (zur-létsĭ) – lãngoarea (di minti) tsi-l fatsi omlu s-nu giudicã ca tutã lumea di-aradã; purtarea tsi lu-aspuni omlu cã easti zurlu; zurlami, zurlilji, glãrimi (fig: zurleatsã = purtari tsi sh-u-adutsi cu zurleatsa)
{ro: nebunie}
{fr: folie}
{en: madness}
ex: ãlj vinji zurleatsa; mintea cu zurleatsa (glãrimea) surãri suntu; lu-acãtsã zurleatsa shi ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; fatsi zurlets, ca ficior; tinireatsã i zurleatsã

§ zurlami/zurlame (zur-lá-mi) sf zurlãnj (zur-lắnjĭ) – (unã cu zurleatsã)
ex: cu zurlamea-a ta, nj-featsish multã znjii

§ zurlilji/zurlilje (zur-lí-lji) sf zurlilj (zur-líljĭ) – (unã cu zurleatsã)

§ zurleashti/zurleashte (zur-leásh-ti) adv – ca di om zurlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn