DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bugdan

bugdan (bug-dánŭ) adg bugdanã (bug-dá-nã), bugdanj (bug-dánjĭ), bugdani/bugdane (bug-dá-ni) – tsi easti mushat, pripsit, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, pitrit, primtu
{ro: chipeş}
{fr: de belle mine (allure, prestance), d’une beauté impressionnante}
{en: beautiful, good looking, handsome, well made}
ex: bugdanã aleaptã; pirushana, atsea bugdanã (pirifanã); li umplu ea vasili, bugdana-nj (mushata-a mea); amiradz bãrbosh shi tiniri bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipãrish1

chipãrish1 (chi-pã-ríshĭŭ) sm chipãrish (chi-pã-ríshĭ) – arburi di pãduri cu arucinã, analtu shi sveltu, cu frãndzãli ca atsi tsi-armãn verdzã shi nu cad earna, sh-cu lemnul sãnãtos tsi da unã mushatã-anjurizmã; chiparish, chiprish, chiparosh, chipãrici, sirvilj, silviu, silvii
{ro: chiparos}
{fr: cyprès}
{en: cypress}

§ chiparish (chi-pa-ríshĭŭ) sm chiparish (chi-pa-ríshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: acãtsã s-talji un chiparish; aclo criscu un chiparish mushat-mushat, mash cu frãndzã di flurii; mushat ca soarili, analtu ca chiparishlu

§ chiparosh (chi-pa-róshĭŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chiparos (chi-pa-rósŭ) sm chiparosh (chi-pa-róshĭ) – (unã cu chipãrish1)
ex: am sãnduchi di chiparos

§ chipãrici (chi-pã-rícĭŭ) sm chipãrici (chi-pã-rícĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chiprish (chi-príshĭŭ) sm chiprish (chi-príshĭ) – (unã cu chipãrish1)

§ chipãrish2 (chi-pã-ríshĭŭ) sn chipãrishi/chipãrishe (chi-pã-rí-shi) – fructul dat di arburli chipã-rish
{ro: fructul chiparosului}
{fr: le fruit du cyprès}
{en: fruit of cypress tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dza!

dza! (dzá)! inter – zbor cu cari s-aspuni cã cariva easti mut, nu poati sã scoatã un grai dit gurã
{ro: cuvânt cu care se exprimă mutismul cuiva}
{fr: parole par laquelle on veut exprimer le mutisme de quelqu’un}
{en: word expressing the dumbness of somebody}
ex: mushata-a loclui nitsi dza! nu fãtsea (nu scutea nitsiun zbor dit gurã)

§ dzau! (dzáŭ) inter – (unã cu dza!)
ex: nu cãrlidzã nitsi “dzau!” (armasi ca mutlu, nu scoasi nitsiun zbor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãntãnã

fãntãnã (fãn-tắ-nã) sf fãntãnj (fãn-tắnjĭ) – apã di izvur tsi azvoami dit loc, ma multu la munti; apã di izvur tsi s-adunã ca tu-unã soi di groapã ningã loclu di iu azvoami; apã di izvur tsi easti adusã (tu chirolu veclju cu-unã cãrutã) tu mesea di hoarã; funtãnã, izvur, izvor, cap-di-arãu
{ro: izvor, fântână}
{fr: fontaine, source}
{en: source, spring, fountain}
ex: nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: fãntãna); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: fãntãna); un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: fãntãna); bium apã la fãntãna di la munti; tu cãsãbadzlji turtseshtsã suntu multi fãntãnj; cuclu sh-cãntã strã fãntãnj; adãrarã fãntãnj multi shi scriarã numa-a lor; vrum s-n-adunãm la fãntãna dit pãduri; lj-spusi sã s-ducã la fãntãna iu yinea Mushata-a-Loclui di sã scãlda; fãntãnã pri-iu cura apã di-amalamã; ningã gura di fãntãnã shidea lamnja cu gura dishcljisã; alãga trã fãntãna tsi da oclji

§ funtãnã (fun-tắ-nã) sf funtãnj (fun-tắnjĭ) – (unã cu fãntãnã)
ex: alãga ti funtãna tsi da oclji

§ fãntãnjoarã (fãn-tã-njĭŭá-rã) sf fãntãnjoari/fãntãnjoare (fãn-tã-njĭŭá-ri) – fãntãnã njicã; fãntãneauã, fãntãnici, fãntãnicã
{ro: izvor mic, fântânioară}
{fr: petite source}
{en: small source, small spring}
ex: fãntãnj, fãntãnjoari, ea dats-nã trã beari; la fãntãnjoari; vãzescu treili fãntãnjoari

§ fãntãneauã (fãn-tã-neá-ŭã) sf fãntãneali/fãntãneale (fãn-tã-neá-li) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: sã dispustuseascã sum aumbra di cupaci, di ningã fãntãneauã; suntu doauã fãntãneali; lãcrinjli acãtsarã sã-lj curã ca dit doauã fãntãneali di ntr-oclji

§ fãntãnicã (fãn-tã-ní-cã) sf fãntãnitsi/fãn-tãnitse (fãn-tã-ní-tsi) – (unã cu fãntãnjoarã)

§ fãntã-nici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) sf fãntãnici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); lj-u deadirã cãrarea, nacã da di vãrã fãntãnici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Fatsa-a

Fatsa-a Loclui2 (fa-tsa a loc-lui) – featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu gionili-aleptu; Mushata-a Loclui; Dultsea-a Loclui; Mushata-a Mushatilor
{ro: Ileana Cosânzeana}
{fr: nom donné à La Belle Princesse dans les histoires aroumaines d’enfants, comme for example, La Belle et la Bête, La Belle du Bois Dormant, etc.}
{en: name given to the Beautiful Princess in the Aromanian children’s stories as, for example, in the Beauty and the Beast, Snow White, etc.}
ex: eara ma mushatã ca nã dzãnã, ma mushatã di Fatsa-a Loclui!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ficior

ficior (fi-cĭórŭ) sm ficiori (fi-cĭórĭ) –
1: njic (mascur i feamin) tsi lu-ari un bãrbat, di-aradã, cu nicuchira-lj tsi lu-ari amintatã; cilimean mascur; hilj; njic, mincu, cilimean, ciuliman, copan, tecnon, hurhutulash, etc.;
2: bãrbat tinir; gioni;
(expr:
1: Ficior Aleptu, Ficior Mushat = ficior multu mushat sh-gioni, dit pir-mithili armãneshti, multi ori hilj di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni; Gionili Mushat;
2: ficior cu steaua n frunti; ficior cu soarili tu cheptu = ficior multu mushat;
3: ficior di pit cãljuri = ficior vagabondu, tsi nu-ari casã iu s-bãneadzã, tsi nu easti di fumealji bunã; ficior faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; luts, cochil, cochi, cochiul, copil, cupilciu, bashtu, doci;
4: ninga cu ficiorlji ti-agiots! = zbor tsi-lj si dzãtsi a omlui tsi (i) nu-ari purtarea di om mari; shi (ii) nu easti salami tu lucrili tsi fatsi)
{ro: copil; fiu; băiat, fecior, tânăr}
{fr: enfant; fils; garçon, jeune homme}
{en: child; son; boy, young man}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); am doi ficiori (njits, cilimeanj; icã hilj); aclo s-aduna multsã ficiori (njits mascuri) tra s-agioacã; featsi un ficior (mascur); s-tsã bãneadzã ficiorlji (cilimeanjlji; icã hiljlji); cãndu lu ljirtã Dumnidzã pi tatã-nju, earam ficior (cilimean mascur) njic di tsãtsã; bãrbatlu easti arburli, sh-ficiorlu (hiljlu) ugeaclu-a casãljei; macã mãts dalã cu ficiorlji (njitslji, cilimeanjlji), va s-ti pruscucheascã; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; acãtsarã ficiorlji (cilimeanjlji, tinirlji) s-nã lja prit cicioari; easti ficior (tinir) trã nsurari; ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu, cari s-nu plãngã, nu-lj da mã-sa tsãtsã; ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; ca ficiorlu atsel njiclu: tsi veadi, atsea caftã; ficiori acãtsats Sãmbãta; shi ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi; omlu, pãnã-i ficior, itsido nveatsã lishor; ficiori s-hibã, mea feati, cãti s-vrei

§ ficiuric (fi-cĭu-rícŭ) sm ficiurits (fi-cĭu-rítsĭ) – ficior njic di ilichii icã boi; ficiurush, ciuci, ciup, tsup, nat, niphiu, etc.
{ro: copilaş, fiu mic, băieţaş, tinerel}
{fr: petit enfant; petit fils; petit garçon}
{en: small child; little son; small boy}
ex: canda hiu ficiuric (cili-mean njic) io; easti un yeaspi ficiuriclu-atsel; atsia s-bat, atsia s-agioacã, ca nãshti ficiurits; alai ficior, ficiuric, nu vidzush cãtrã iu featsirã cãprili?; canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?; s-arãsi ca vãrã ficiuric; sh-arãdea tuts ficiuritslji di nãs; prindi s-plãngã ficiuriclu, s-lji da muma tsãtsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gioni/gione

gioni/gione (gĭó-ni) sm, sf, adg gioanã (gĭŭá-nã), gionj (gĭónjĭ), gioani/gioane (gĭŭá-ni) –
1: tinir ficior (featã); ficior prãxit, livendu, zveltu sh-mushat;
2: (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã (cari di-aradã lã u poati sh-lji azvindzi dushmanjlji); joni, giunar, junar, giunac, cuduman, zot, curagios, inimarcu, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan, sãrpit (fig:
1: gioni = gambro; expr:
2: gioni aleptu = ficior livendu, zveltu, mu-shat sh-multu babagean;
3: Gioni-Aleptu = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja, sh-u azvindzi tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.)
{ro: flăcău, brav; viteaz}
{fr: jeune (homme; fille); preux, brave, vaillant, gentil chevalier}
{en: young (man, girl); brave, valiant}
ex: cari vã-i gionili (tinirlu, ficiorlu) trã nsurari?; cai di-aeshti trei easti gionili? (fig: gambrolu?); s-featsi gioni (s-featsi ficior mari, ari criscutã) di cãndu nu lu-am vidzutã; easti unã muljari gioanã (tinirã, livendã); gionili (livendul, babageanlu) tu padi s-veadi; fu gioni (babagean), li-azvimsi tuts; sh-eara nã gioa-nã, aleaptã, ca soarili sh-cama bunã; featã gioanã (babageanã); eara nã gioanã (featã livendã, babageanã); gioanã muljari (babageanã), nãsã singurã li azguni tuts; gioni-aleptu, gionj-aleptsã, gionj mu-shats

§ joni/jone (jĭó-ni) sm, sf, adg joanã (jĭŭá-nã), jonj (jĭónjĭ), joani/joane (jĭŭá-ni) – (unã cu gioni)
ex: ca zmei jonjlji (gionjlji) s-alumtarã; ma nj-am multu joni (gioni, inimarcu) ghioclu

§ giunar (gĭu-nárŭ) sm giunari (gĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)
ex: a ta s-hibã, gione giunar; giunari dit vlahuhori; fãrshirots! giunarlji (gionjlji) a mei

§ junar (jĭu-nárŭ) sm junari (jĭu-nárĭ) – (unã cu gioni)

§ giunac (gĭu-nácŭ) sm giunats (gĭu-nátsĭ) – (unã cu gioni)
ex: un gioni mushat shi giunac (livendu, dãldãsit)

§ giunel (gĭu-nélŭ) sm, sf giuneauã (gĭu-neá-ŭã), giunelj (gĭu-néljĭ), giuneali/giuneale (gĭu-neá-li) [zbor cu cari s-diznjardã un] – gioni ma tinir; junel, giunop, junop, giunoplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hilj

hilj (híljĭŭ) sm, sf hilji/hilje (hí-lji), hilj (híljĭ), hilji/hilje (hí-lji) – ashi cum easti un om (bãrbat/muljari) fatsã di tatãl tsi-l (tsi u) featsi icã di dada tsi lu-amintã (u-amintã); ficior/featã, cilimean, njic/njicã, etc.;
(expr:
1: Hilj Mushat = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja (sh-u azvindzi) tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.; Hilj Aleptu; Gioni-Aleptu;
2: Hilj Aleptu = Gioni-Aleptu, Hilj Mushat;
3: hilj di hicat = tsi easti un hilj dealihea, di sãndzi, nu hiljastru, un hilj tsi easti loat ti suflit)
{ro: fiu, fiică}
{fr: fils, fille}
{en: son, daughter}
ex: hiljlu (ficiorlu) s-doari; neaua, hilja-a (feata-a) brumãljei sh-al vimt; hilj (ficior), spuneai aeri cã hii nsurat; s-vã videm ninga nãoarã, hilj! (ficior!); ari trei hilj (ficiori) cu nveasta di prota; sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; am mash unã hilji (featã); hilj-nju shi hilji-nju (ficiorlu-a meu); hilj-tu shi hilji-tu (ficiorlu-a tãu); hilj-su shi hilji-su (ficiorlu-a lui); hilj-mea shi hilji-mea (featã-a mea); hilj-ta shi hilji-ta (featã-a ta); hilj-sa shi hilji-sa (featã-a lui)

§ hiljor (hi-ljĭórŭ) sm hiljori (hi-ljĭórĭ) – hilj njic (di njicã ilichii) sh-vrut
{ro: fiuţ}
{fr: fils de bas âge; fils chéri}
{en: little son, darling (son)}
ex: am trei hiljori (hilj njits sh-vruts)

§ hiljastru (hi-ljĭás-tru) sm, sf hiljastrã (hi-ljĭás-trã), hiljashtsrã (hi-ljĭásh-tsrã), hiljastri/hiljastre (hi-ljĭás-tri) – njic (di sãndzi xen) tsi easti loat sh-criscut di-un bãrbat sh-di-unã muljari dip canda easti un hilj (hilji) di dealihea, di sãndzi; hilj (hilji) loat ti fumealji; hilj (hilji) loat ti suflit; njic di-unã altã curunã; ficior di suflit; hilj (hilji) tricut prit cãmeashi; psihuped
{ro: fiu (fiică) adoptiv}
{fr: fils (fille) adoptif; beau-fils (fils/fille d’un autre lit)}
{en: adopted son (daughter)}
ex: feata-aestã cu mãnjli tãljati easti hiljastra (hilja loatã di suflit) a ljei; nj-easti hiljastrã (hilji loatã ti fumealji); hiljastru-su u mutreashti

§ nhiljedz (nhi-ljĭédzŭ) vb I nhiljai (nhi-ljĭáĭ), nhiljam (nhi-ljĭámŭ), nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) – cu tuti cã un njic nu nj-easti di sãndzi, l-crescu shi-lj dau tuti ndrepturli ca hilj dealihea; ljau di (ti) suflit; ljau di (ti) fumealji, l-trec prit cãmeashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn