DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

Misirii/Misirie

Misirii/Misirie (Mi-si-rí-i) sf fãrã pl – crat tsi s-aflã tu Nordul ali Africhii, cunuscutã adzã ca Egiptu i Eyiptu
{ro: Egipt}
{fr: Égypte}
{en: Egipt}
ex: di multu chiro eara fugat tu Misirii; pãrintsãlj a noshtri bãtea (fãtsea emburlãchi) Misiria

§ misirli (mi-sir-lí) sm misirladz (mi-sir-ládzĭ) – un tsi bãneadzã icã yini (sh-easti di miletea-a-atsilor) di cãtã locurli dit Misirii; misirliu
{ro: egiptean}
{fr: égyptien}
{en: Egiptian}
ex: feci cunushmai cu multsã misirladz

§ misirliu (mi-sir-líŭ) sm, sf adg misirlii (mi-sir-lí-i), misirlii (mi-sir-líĭ), misirlii (mi-sir-líĭ) – (unã cu misirli)
ex: tu Turchii nu trec pãradzlji misirlii (di Misirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anaghiore

anaghiore (a-na-ghĭó-re shi a-na-ghĭo-ré) adv – tut ashi; unã soi
{ro: tot aşa, deasemenea}
{fr: ainsi; de même}
{en: also, the same}
ex: unlu easti arãu, alantu anaghiore (tut ashi); s-asparsi casa cara si stimsirã aushlji, unlu sh-lo perlu tu Misirii, alantu anaghiore (tut ashi) aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãmilã

cãmilã (cã-mí-lã) sf cãmili/cãmile (cã-mí-li) – pravdã ma mari di cal, tsi bãneadzã tu locurli caldi (ca bunãoarã tu Misirii, Turchii, Africhia di Nordu, etc.), tsi ari unã i dauã cãmburi pri schinãrat shi easti ufilisitã trã purtari lucri, ma multu tu locurli pundii, multu uscati, fãrã apã sh-cu multã arinã; gãmilã, gamilã; (fig: cãmilã = bãrbat i muljari analtã, ca unã cãmilã)
{ro: cămilă}
{fr: chameau, chamelle}
{en: camel, she-camel}
ex: tritsea cãmilili ncãrcati cu grosh; cãmila u-adrã pãstrãmã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; ntribarã cãmila, “tsi u-ai gusha strãmbã?” sh-ea deadi apandisea, “am, tsi nj-am ãndreaptã, di gusha nj-easti strãmbã?”

§ gãmilã (gã-mí-lã) sf gãmili/gãmile (gã-mí-li) – (unã cu cãmilã)
ex: pit irnjii, oaminjlji imnã cu gãmili; eara shi nãs shi nãsã gãmili (fig: analtsã ca cãmila)

§ gamilã (gá-mi-lã) sf gamili/gamile (gá-mi-li) – (unã cu cãmilã)

§ cãmilar (cã-mi-lárŭ) sm cãmilari (cã-mi-lárĭ) – omlu tsi ari frundida-a cãmililor; omlu tsi ncalicã cãmila shi-lj dzãtsi tsi s-facã shi iu si s-ducã; gãmilar
{ro: cămilar}
{fr: chamelier}
{en: cameleer}
ex: tsi s-featsi cãmila? cãmilarlji nu shi shtea

§ gãmilar (gã-mi-lárŭ) sm gãmilari (gã-mi-lárĭ) – (unã cu cãmilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chilimi/chilime

chilimi/chilime (chi-lí-mi) sf chilinj (chi-línjĭ) – tsãsãturã groasã, di-aradã di lãnã, tsi s-ashtearni mpadi trã mushuteatsã sh-tra s-nu calcã omlu pi scãndura goalã
{ro: chilim, covor}
{fr: tapis ras}
{en: rug, carpet}
ex: nã chilimi, cari, ma s-shidea omlu pi nãsã, fudzea ca vimtul; chilinj di Misirii; ashtirnu casa cu vilendzã sh-cu chilinj; mash chilinj mushati-ashtearni; scãri ashtirnuti cu chilinj

§ chilim (chi-límŭ) sn chilimuri (chi-lí-murĭ) – (unã cu chilimi)
ex: tses un chilim cãt oda

§ chilumi/chilume (chi-lú-mi) sf chilunj (chi-lúnjĭ) – (unã cu chilimi)
ex: chilunj cu numa

§ chiuljum (chĭu-ljĭúmŭ) sn chiuljumi/chiuljume (chĭu-ljĭú-mi) – (unã cu chilimi)
ex: ashtearnã chiuljumlu-atsel marli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

manafi

manafi (ma-náfĭ) sm manafeanj (ma-ná-fĭanjĭ) – un tsi vindi yimishi (zãrzãvãts, lucri njits fãrã mari tinjii), multi ori, di casã-casã; bashac, culcusuri
{ro: fructar, vânzător ambulant}
{fr: frui-tier, vendeur de marchandise de peu de valeur}
{en: fruit mer-chant, peddler, street vendor}
ex: treamburã nizanjlji shi manafi (bashaclu) dit Misirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sclav

sclav (sclávŭ) sm, sf, adg sclavã (sclá-vã), sclayi (scláyĭ) sclavi/sclave (sclá-vi) – huzmichear tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã leadzi, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rob, rop, ncljis, ancljis;
(expr:
1: lj-easti sclav a unui = (i) tsi fatsi urgheashti tut tsi-lj caftã cariva, fãrã s-lu ntreabã cãtse sh-fãrã s-lji caftã unã platã i discumpãrari trã tuti atseali tsi-lj fatsi;
2: easti sclav a unei idei (a unui lucru, a unei mirachi, vreari, etc.) = tsi bãneadzã mash tr-atsea idei (lucreadzã mash tr-atsel lucru, mirachi, vreari, etc.);
3: cu sclavlu = sclaea, numa-a unui agioc di cilimeanj)
{ro: sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: tu-unã zãmani, sclayilji s-vindea; sclav (rob, ncljis) s-mi tsãnã veara ntreagã; sclavi a lui s-hibã macã va, cã nãsi bunlu aestu va-lj lu-aibã trã cunushteari pãnã s-bãneadzã

§ sclãvilji/sclãvilje (sclã-ví-lji) sf sclãvilj (sclã-víljĭ) – starea (catastasea) tu cari s-aflã un tsi easti sclav (ligat, ncljis tu-ahapsi, acãtsat sh-tsãnut ncljis tu polim, etc.); sclãvii, sclavii, rubii
{ro: sclavie, captivitate}
{fr: esclavage, captivité}
{en: slavery, captivity}
ex: mortu di sclãvilji; nom shi sclãvilji nu shtiu; patru anj sclãvilja-lj tsãnu (fu tsãnut sclav)

§ sclãvii/sclãvie (sclã-ví-i) sf sclãvii (sclã-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
ex: s-bãneadzã tutã eta tu sclãvii; lu loarã tu sclãvii

§ sclavii/sclavie (scla-ví-i) sf sclavii (scla-víĭ) – (unã cu sclãvilji)

§ shcljau (shcljĭáŭ) sm, sf shcljauã (shcljĭá-ŭã), shcljai (shcljĭáĭ), shcljai/shcljae (shcljĭá-i) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (icã easti arugat s-facã, ca un sclav) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); dul, huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear, argat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Septemvriu

Septemvriu (Sep-tém-vriŭ) sm fãrã pl – meslu dit soni a vearãljei; meslu tsi s-adunã aua; Ghizmãciuni, Ayizmãciun, Ayizmãciuni, Sihtemvri, Stavru, Yizmãciun, Yizmãciuni
{ro: Septembrie}
{fr: Septembre}
{en: September}

§ Sihtemvri/Sihtemvre (Sih-tém-vri) sm fãrã pl – (unã cu Septemvriu)
ex: tu Sihtemvri va si s-ducã Misirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tsishti

tsishti (tsí-shti) invar – cari shtii; tsi shtii?; caishti; carishti; nu shtiu tsiva; tsiva, etc.
{ro: ceva; ce ştiu ce; nu ştiu ce; etc.}
{fr: quelque chose; je ne sais pas quoi; peut-être; etc.}
{en: something; do not know what; maybe; etc.}
ex: s-ti ntribarim tsishti (tsiva) di Misirii; tsishti? (caishti, poati); dicãt, tsishti (caishti, poati), am unã isapi cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã