DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu2

aprindu2 (a-prín-du) adv – seara di nãintea-a unei dzuã pisimã, di sãrbãtoari, etc.; apirindu, pirindu, prindu
{ro: în ajun de}
{fr: la veille de}
{en: eve, preceding day}
ex: aprindu Sumedru (seara nãinti di Ayiu-Dimitri); aprindu dzuã di numtã; aprindu Stã-Viniri

§ prindu2 (prín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: prindu Martsã (seara ninti di Martsã, Luni seara); prindu Ayiu-Vasili vã dusit la mãnãstir; prindu Pashti bitisii di nãscãrsiri

§ apirindu (a-pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)

§ pirindu (pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: pirindu fugã (seara ninti di vgari), dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; nã dzuã, pirindu sãrbãtoari, cari avdzã cum ficiorlji grea; pirindu dzua di nyeari a mortului; pirindu Crãciun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Luni

Luni (Lúnĭ) sf Luni (Lúnĭ) – prota dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Dumãnicã shi Martsã
{ro: luni}
{fr: lundi}
{en: Monday}
ex: unã Luni, di cãtrã searã; Lunea tricu shi nu u-aduchim; Lunea easti dzua ntãnja a stãmãnãljei; nãsh avurã ligãtura, s-nu s-ducã nitsi Luni, nitsi Marts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Martsã

Martsã (Már-tsã) sf Martsã (Már-tsã) – andaua dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Luni shi Njercuri; Marts
{ro: Marţi}
{fr: Mardi}
{en: Tuesday}
ex:Martsã, cãtrã ti prãndzu oarã; nu ari cãsmeti, cã easti faptu Martsa; nu nchisescu pute Martsa

§ Marts (Mártsĭ) sf Martsã (Már-tsã) – (unã cu Martsã)
ex: azã-i Luni shi mãni-i Marts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

martsu2

martsu2 (már-tsu) sn martsã (már-tsã) shi martsuri (már-tsurĭ) – cumãts di hir arosh shi albu (shutsãti un tu-alantu) purtati di feati sh-ficiori tiniri di gushi i ca unã biligicã di mãnã, protili noauã dzãli di Martsu
{ro: mărţişor}
{fr: ganse faite de fils blanc et rouge retordus, que les jeunes filles et les enfants portent au cou ou au bras pendant les premiers 9 jours de mars}
{en: braid made of twisted white and red threads worn by young children during the first 9 days of March}
ex: s-nu v-arãdets di vã scutets martsul; ficiorlji arucarã martsãli s-lã tsasã arãndurli cãmeshli; bãgai martsul di gushi; cara s-videm lãndurã nã scoatim martsul shi lu-arucãm pi un trandafil icã pi un arug

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Njercuri

Njercuri (Njĭér-curĭ) sf Njercuri (Njĭér-curĭ) –
1: dzua dit mesea di stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Martsã sh-Gioi;
2: unã dzãnã (dzauã) dit pãrmiti cu-aestã numã
(expr: tuti-ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: miercuri}
{fr: mercredi}
{en: Wednesday}
ex: Njercurli vor tsãneari; aclo bãna Njercurea (tu pwrmiti: dzãna, dzaua cu numa Njercuri); Njercuri, iuva tu armãnimi nu s-purintã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã