DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

Mãgirii/Mãgirie

Mãgirii/Mãgirie (Mã-gi-rí-i) sf fãrã pl – crat tsi s-aflã tu Nordul a Sãrbiiljei, namisa di Afstrii shi Rumãnii; Ungãrii
{ro: Ungaria}
{fr: Hongrie}
{en: Hungary}
ex: lucrã nã banã ntreagã tu Mãgirii; tu Mãgirii suntu sh-multsã-armãnj

§ mãgear1 (mã-gĭárŭ) sm, sf, adg mãgearã (mã-gĭá-rã), mãgeari (mã-gĭárĭ), mãgeari/mãgeare (mã-gĭá-ri) – om tsi easti di pistea shi fara-a oaminjlor tsi yin dit (bãneadzã tu) Mãgirii
{ro: ungur}
{fr: hongrois}
{en: Hungarian}
ex: tricui multsã anj cu mãgearlji

§ mãgear2 (mã-gĭárŭ) sn mãgeari/mãgeare (mã-gĭá-ri) – parã veclju tsi urdina unã oarã sh-un chiro tu Ungãrii
{ro: veche monedă ungurească}
{fr: vieille monnaie hongroise}
{en: old Hungarian money}
ex: am cu mini trei suti di mãgeari

§ mãgirescu (mã-gi-rés-cu) adg mãgireascã (mã-gi-reás-cã), mãgireshtsã (mã-gi-résh-tsã), mãgireshti (mã-gi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu mãgearlji, cu Mãgiria; di mãgeari; dit Mãgirii
{ro: unguresc}
{fr: hongrois}
{en: Hungarian}
ex: venetitsi mãgireshti (dit Mãgirii); purta stranji mãgireshti (di mãgeari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dugramagi

dugramagi (du-gra-ma-gí) sm dugramageadz (du-gra-ma-gĭádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marango, marengu, dulgher
{ro: tâmplar}
{fr: charpentier}
{en: carpenter}
ex: nu shidzu pi zbor (nu s-tsãnu di zbor) dugramagilu (marangolu)

§ dugramagilãchi/dugramagilãche (du-gra-ma-gi-lắ-chi) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-lắchĭ) – tehnea shi lucrul di dugramagi; lucrili fapti di dugramagi; loclu iu lucreadzã un dugramagi
{ro: tâmplărie}
{fr: menuiserie, atelier du menuisier, objets travaillés par un menuisier}
{en: carpentry}
ex: suntu hori cari bãneadzã mash cu dugramagilãchi

§ dugramagirii/dugra-magirie (du-gra-ma-gi-rí-i) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-ríĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

§ dugrãmai/dugrãmae (du-grã-má-i) sf dugrãmãi (du-grã-mắĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Mai2

Mai2 (Máĭŭ) sm fãrã pl – antsintsilea mes a anlui;
(expr:
1: Mailu-al Gog = vãrãoarã;
2: Mailu aleadzi = zbor tsi-l dzãc picurarlji cã tu Mai pot s-veadã tu tsi halã suntu, cu-atseali tsi-ascãparã dit iarnã, dupã tsi plãtirã nicuchirlji a livãdzlor tu cari pãscurã oili shi dãrli trã oi cãtrã chivernisi;
3: nj-apirã Mailu la poartã = tu intrata-a Mailui va mi da nafoarã, va mi scãrcheascã di la lucru)
{ro: Mai}
{fr: mai}
{en: May}
ex: nã vinji sh-Mailu; nu-azghearã njauã n Mai; ashteaptã Mailu s-mãts trãfilj; tu Mai cãntã puljlji shi s-hãrsescu

§ Malj2 (máljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Mai2)
ex: tu Malj, tora un an, fudzi tu Mãgirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

noapti/noapte

noapti/noapte (nŭáp-ti) sf noptsã (nóp-tsã) – chirolu tsi fatsi scutidi nafoarã (dupã-ascãpitata-a soarilui, pãnã la data-a lui di-alantã dzuã tahina);
(expr:
1: noapti bunã = ghinuiri tsi sh-u fac oaminjlji cãndu s-dispartu seara;
2: om di-a noaptiljei; om ca noaptea = om arãu, fur, chisãgi, furcudar;
3: mi scol cu noaptea n cap = mi scol multu di tahina, dit hãryii, cãndu easti ninga noapti nafoarã;
4: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
5: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã)
{ro: noapte}
{fr: nuit}
{en: night}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: noaptea shi dzua); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); noaptea-atsea, bãstisirã furlji casa-a lor; tu oara a noaptiljei (cãndu fãtsea ninga noapti); dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a noaptiljei
(expr: om arãu, furcudar); easti lai ca noaptea
(expr: om arãu)

§ astã-noapti (ás-tã-nŭáp-ti) sf fãrã pl – noaptea tsi yini tu dzua tsi zburãm; noaptea tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; aestã noapti
{ro: în noaptea aceasta}
{fr: cette nuit}
{en: this night, tonoght}

§ njadzã-noapti1/njadzã-noapte (njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv – tu mesea di noapti; oara 12 di noapti; njadzã-noptsã
{ro: miezul nopţii}
{fr: minuit}
{en: midnight}
ex: eara njadzã-noapti; oara njadzãnoapti; njadzã-noapti avea tricutã; vinj njadzã-noapti

§ Njadzãnoapti2/Njadzãnoapte (Njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv fãrã pl – partea tsi nu u veadi soarili vãrnãoarã; Nordu
{ro: Miazănoapte}
{fr: Nord}
{en: North}
ex: cãtrã Njadzãnoapti ascapirã

§ njadzã-noptsã (njĭá-dzã-nóp-tsã) sf pl, adv – (unã cu njadzã-noapti1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn