|
|
Gramusti/Gramuste
Gramusti/Gramuste (Grá-mus-ti) – veaclji hoarã armãneascã dit Machidunii (ningã sinurlu di adzã a Grãtsiiljei cu Arbinishia) aspartã di arbineshlji turtsã al Ali-Pasha aoa sh-vãrã 200 di anj
{ro: vechi sat aromânesc}
{fr: ancien village aroumain}
{en: old Aromanian village}
§ grãmustean (grã-mus-teánŭ) sm, sf grãmusteanã (grã-mus-teá-nã), grãmusteanj (grã-mus-teánjĭ), grã-musteani/grãmusteane (grã-mus-teá-ni) – un tsi bãneadzã tu hoara armãneascã Gramusti; un tsi yini di Gramusti; un a curi pãpãnj s-trag di Gramusti
{ro: locuitor din Gramusti; aromăn originar din Gramusti}
{fr: habitant de Gramusti, aroumain originaire de Gramusti}
{en: Aromanian from Gramusti; Aromanian descendent from Gramusti}
ex: grãmusteanjlji arãirã cãtrã Bituli sh-cãtrã tu muntsãlj dit Vurgãrii; armãnjlji dit hoara Livãdz suntu grãmusteanj; vitsin shi oaspi cu stihiulu grãmustean; foclu tsi avea aprimtã picurarlu grãmustean
§ grãmustinescu (grã-mus-ti-nés-cu) adg grãmustineascã (grã-mus-ti-neás-cã), grãmustineshtsã (grã-mus-ti-nésh-tsã), grãmustineshti/grãmustineshte (grã-mus-ti-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Gramusti i grãmusteanj; tsi yini di Gramusti; di grãmustean
{ro: grămostenesc}
{fr: originaire de Gramusti; appartenant à un “grãmustean”}
{en: that comes from Gramusti; that has to do with a “grãmustean”}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu
grãmustinescu
grãmustinescu (grã-mus-ti-nés-cu) adg – vedz tu Gramusti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: Gramustiardu
ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã
bugat
bugat (bu-gátŭ) adg bugatã (bu-gá-tã), bugats (bu-gátsĭ), bugati/bugate (bu-gá-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); mbugat, ãmbugat, avut, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: si s-facã bugats (avuts)
§ mbugat (mbu-gátŭ) adg mbugatã (mbu-gá-tã), mbugats (mbu-gátsĭ), mbugati/mbugate (mbu-gá-ti) – (unã cu bugat)
ex: cãtse la oarfánj shi nu la mbugats?; s-asparsi mushata shi mbugata hoarã armãneascã Gramusti
§ ãmbugat (ãm-bu-gátŭ) adg ãmbugatã (ãm-bu-gá-tã), ãmbugats (ãm-bu-gátsĭ), ãmbuga-ti/ãmbugate (ãm-bu-gá-ti) – (unã cu bugat)
§ bugãtsãlji/bu-gãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf bugãtsãlj (bu-gã-tsắljĭ) – lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); bugutsãlji, aveari, avutsãlji, avutsami, maltã, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere}
{fr: richesse, opulence}
{en: wealth}
ex: bugãtsãlji (aveari) n tser
§ bugutsãlji/bugutsãlje (bu-gu-tsắ-lji) sf bugutsãlj (bu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugãtsãlji/mbugãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf mbugãtsãlj (mbu-gã-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugutsãlji/mbugutsãlje (mbu-gu-tsắ-lji) sf mbugutsãlj (mbu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ bugãtlãcã (bu-gãt-lắ-cã) sf bucãtlãts(?) (bu-cã-tlắtsĭ) – (unã cu bugãtsãlji)
§ mbugãtsãscu (mbu-gã-tsắs-cu) (mi) vb IV mbugãtsãi (mbu-gã-tsắĭ), mbugãtsam (mbu-gã-tsámŭ), mbugãtsãtã (mbu-gã-tsắ-tã), mbugãtsãri/mbugãtsãre (mbu-gã-tsắ-ri) – agiungu avut; mi fac avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsescu, avutsãscu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: si ti mbugãtsascã (avutsascã) Dumnidzã; nu va sã si mbugãtsascã (s-avutsascã)
Colonja
Colonja (Co-ló-nja) sf fãrã pl – numa-a locurlor (Colonja) dit Arbinishii, namisa di Curceaua shi Deniscu, di ningã Gramusti, locurli di iu fudzirã armãnjlji grãmusteanj tsi s-dusirã tu Vurgãrii, dupã tsi horli a lor furã afãnsiti di Ali Pãshelu; (fig: colonja = atsea tsi s-fatsi cãndu un loc easti cãtãstrãpsit, cu oaminjlji tsi bãneadzã-aclo sh-averli-a lor; afãnizmo, halazmo, ciupulic, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri)
{ro: regiuni din Albania}
{fr: Région d,Albanie}
{en: region in Albania}
§ culunjat (cu-lu-njĭátŭ) sm, sf culunjatã (cu-lu-njĭá-tã), culunjats (cu-lu-njĭátsĭ), culunjati/culunjate (cu-lu-njĭá-ti) – om tsi bãneadzã Colonja; om a curi fumealji s-tradzi di locurli di cãtrã Colonja; culunjar
{ro: locuitor din Colonja}
{fr: habitant de Colonja}
{en: inhabitant of Colonja}
ex: trã nã Lenã culunjatã; atselj cãnj di culunjats
§ culunjar (cu-lu-njĭárŭ) sm, sf culunjarã (cu-lu-njĭá-rã), culunjari (cu-lu-njĭárĭ), culunjari/culunjare (cu-lu-njĭá-ri) – (unã cu culunjat)
ex: muntsãlj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va s-armasirã vedui
cupii/cupie
cupii/cupie (cu-pí-i) sf – multimi di prãvdzã, imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) tsi s-aflã shi bãneadzã deadun; turmã, surii, suro
{ro: turmă}
{fr: troupeau}
{en: herd}
ex: cupii di oi, tritsea ca-arãuri albi; yin, agiung sh-cupiili; agiumsi paradislu mandrã, mplin di luchi, cupii fãrã cãnj; tu cati cupii s-aflã sh-niscãntsã tsachi; dusirã cupiili (turmili di oi) nhima; tu muntsãlj a noshtri pascu multi cupii di oi sh-di cãpri; muntili di Gramusti alghea di multili cupii di oi tsi-l pãshtea; vidzu cã giumitati di cupii eara moartã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi
Ghramusti/Ghramuste
Ghramusti/Ghramuste (Ghrá-mus-ti) – unã cu Gramusti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: Gramustighrãmustinescu
ghrãmustinescu (ghrã-mus-ti-nés-cu) adg ghrãmustineascã (ghrã-mus-ti-neás-cã), ghrãmustineshtsã (ghrã-mus-ti-nésh-tsã), ghrãmustineshti/ghrãmustineshte (ghrã-mus-ti-nésh-ti) – unã cu grãmustinescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: grãmustinescugrãmustean
grãmustean (grã-mus-teánŭ) sm, sf – vedz tu Gramusti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: Gramustilac
lac (lácŭ) sn lacuri (lá-curĭ) – loc tes cu apã multã, di-aradã dultsi, iu bãneadzã peshtsã sh-iu apa sta tu-un loc, nu s-minã ca apa-a arãului (shi ma s-vearsã apa tu altu lac i arãu, u fatsi multu peagalea); baltã ma mari; ghioli; (fig: lac = groapã)
{ro: lac}
{fr: lac, étang. mare}
{en: lake}
ex: cum tricurã prit un lac, ved elj un om; s-dusi s-intrã tu lac; u lo deadun cu nãs ca s-ducã la lac; laclu armasi cum eara, cu apili-a lui; apili a laclui s-disicarã shi inshi di nãuntru stihiulu; la pãlatea-a lui din lac; ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz tu muntili di Gramusti; s-lu-arucãm tu laclu (fig: groapa) iu shed arslanjlji; sh-lu bãgarã tu laclu (fig: groapa) a arslanjlor
sinur
sinur (sí-nurŭ) sn sinuri/sinure (sí-nu-ri) shi sinuromati/sinu-romate (si-nu-ró-ma-ti) – cijdia tsi-aspuni iu bitiseashti un loc shi nchiseasti un altu; mardzinea-a unui crat tsi-l disparti di-un altu (a unui agru di-un altu, a unui loc tsi tsãni di-unã hoarã di-atsel tsi tsãni di-unã altã hoarã, etc.); mardzinea pãnã iu s-tindi sh-bitiseashti un loc; locurli di deavãrliga di-unã hoarã (cãsãbã, munti, etc.); granitsã, gãrnitsã, mardzini
{ro: frontieră, margine, locuri}
{fr: frontière; confins}
{en: border, confines}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu; tu sinurli (locurli di deavãrliga) a Dibriljei lu vãtãmarã
§ sinuripsescu (si-nu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sinuripsii (si-nu-rip-síĭ), sinuripseam (si-nu-rip-seámŭ), sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) – dzãc (aspun, astãsescu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; mi fac vitsin cu loclu a unui; mãrdzinescu, piriursescu
{ro: hotărnici, mărgini, delimita, avea de hotar}
{fr: (se) confiner, avoisiner}
{en: limit, border, become a neighbour}
§ sinuripsit (si-nu-rip-sítŭ) adg sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsits (si-nu-rip-sítsĭ), sinuripsiti/sinuripsite (si-nu-rip-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un sinur; tsi s-ari faptã vitsin cu cariva; mãrdzinit, piriursit
{ro: hotărnicit, mărginit, delimitat}
{fr: confiné, avoisiné}
{en: limited, bordered}
§ sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) sf sinuripsiri (si-nu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (si) sinuripseashti; mãrdziniri, piriursiri
{ro: acţiunea de a hotărnici, de a mărgini, de a delimita, de a avea de hotar}
{fr: action de (se) confiner, de s’avoisiner}
{en: action of limiting, of bordering, of becoming a neighbor}
zilj
zilj (zíljĭŭ) sn zilji/zilje(?) (zí-lji) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãreari di-arãu, inati, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); inatea (durearea, shubeea, etc.) tsi u-aducheashti omlu tu suflit cãndu mindueashti (shtii, lj-intrã shubei, etc.) cã vruta nu-l mata va (shi va pri un altu); zil, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, fton, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envie, jalousie}
{en: envy, jealousy}
ex: dirvenea tsi tsãni zilj (nchizmã) shi arãulu; Isaf avea zilj (nchizmã) pri Iacov; totuna zilj (nchizmã) lj-avurã; gioclu ali Pipinash eara trã zilj (nchizmã); cãtse s-lji poartã zilj?; zilj nu easti partea-a omlui bun ziliu (zi-líŭ) sm zilii (zi-líĭ) – (unã cu zilj)
§ zilii1/zilie (zi-lí-i) sf zilii (zi-líĭ) – (unã cu zilj)
ex: s-creapã dushmanjlji di zilii (nchizmã); bãgash gionjlji tru zilii (nchizmã); s-priimna tru un cãmpu, trã zilii (fton)
§ zil (zílŭ) sn zilji/zilje(?) (zí-lji) – (unã cu zilj)
§ zãlii/zãlie (zã-lí-i) sf zãlii (zã-líĭ) – (unã cu zilj)
ex: bagã gionjlji tu zãlii (nchizmã); ca di zãlii sh-a lor foc tu cheptu lã s-aprindi
§ zuli/zule (zú-li) sf pl(?) – (unã cu zilj)
ex: zulea nfãrmãca yeatsa sh-a unui sh-a-alãntui
§ zilipsescu (zi-lip-sés-cu) vb IV shi II zilipsii (zi-lip-síĭ), zilipseam (zi-lip-seámŭ), zilipsitã (zi-lip-sí-tã), zilipsiri/zilipsire (zi-lip-sí-ri) shi zilipseari/zilipseare (zi-lip-seá-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-lu-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ftunisescu, ftunsescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui, fi gelos}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}
ex: lumea nã-l zilipsescu; unã lumi ntreagã-lj zilipsea (lj-avea zilj); tuts lji zilipsescu tutiputa; vãrnu nu zilipseashti glãrimea-a cuiva; vitsinlu a lui, om multu avut, l-zilipsi trã aestã ayinji; tuts gionjlji-l zilipsea shi tuti featili li suschira; cari li videa, li zilipsea, ca muljari greauã; ahtari mushuteatsã di chiparish, tsi noi lu-avem shi lumea nã-l zilipsescu?; ca lãndzit zilipseashti