DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bademi/bademe

bademi/bademe (ba-dé-mi) sf badenj (ba-dénjĭ) – poamã faptã di-amigdal, un pom shcurtu tsi creashti tu locurli caldi (ca-atseali dit Grãtsii i Turchii), cu frãndzi uvali (ca oulu tu videari), lundzi shi strimti, cu lilici albi-trandafilii shi poami cu oasili tsi s-mãcã ca nutsli; oasa dit poama-a migdalui tsi s-mãcã (sh-ari un gustu ca di nucã); baemi, migdalã, amigdalã
{ro: migdală}
{fr: amande}
{en: almond}

§ baemi/baeme (ba-ĭé-mi) sf baenj (ba-ĭénjĭ) – (unã cu bademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curnutsel

curnutsel (cur-nu-tsélŭ) sn curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – yimisha datã di pomlu roshcuv, un pom di boi njicã tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, tu Grãtsii, Turchii, etc.), tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi tu mãcari cãndu-i uscatã, ma fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili (cari sh-undzescu cu gãrnutsãli di linti), tsi nu s-mãcã; xilucheratã, roshcuvã;
(expr: matsinã curnutseali = matsinã curnu-fexali, curcufeli, etc.; fatsi nãji, zburashti chirturi, dzãtsi gavumãri, talji papardeli, etc.)
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}
ex: adu ndauã curnutseali (xilucherati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Deniscu

Deniscu (Dé-nis-cu) sm fãrã pl – hoarã armãneascã dit muntsãlj Pindu (Grãtsii)
{ro: sat aromânesc din Pind}
{fr: village aroumaine du Pinde}
{en: Aromanian village in the Pindus mountains}

§ dinischeat (di-nis-chĭátŭ) sm, sf dinischeatã (di-nis-chĭá-tã), dinischeats (di-nis-chĭátsĭ), dinischeati/dinischeate (di-nis-chĭá-ti) – armãn tsi yini (tsi sh-tradzi arãdãtsina) di cãtrã pãrtsãli di Deniscu; dinischiot
{ro: aromân (originar) din Deniscu}
{fr: habitant de Deniscu}
{en: Aromanian from Deniscu}
ex: dinis-cheats (armãnj di Deniscu), armãnj cu-anami

§ dinischiot (di-nis-chĭótŭ) sm, sf dinischioatã (di-nis-chĭŭá-tã), dinischiots (di-nis-chĭótsĭ), dinischioati/dinischioate (di-nis-chĭŭá-ti) – (unã cu dinischeat)
ex: topchi di sari ngljitã lailu di stihiu dinischiot

§ dinischiutescu (di-nis-chĭu-tés-cu) adg dinischiuteascã (di-nis-chĭu-teás-cã), dinischiuteshtsã (di-nis-chĭu-tésh-tsã), dinischiu-teshti (di-nis-chĭu-tésh-ti) – tsi s-tradzi (yini, easti di) Deniscu
{ro: din Deniscu}
{fr: de Deniscu}
{en: from Deniscu}
ex: agiumsi tu sinurlu dinischiutescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Doljani

Doljani (Dó-ljĭanĭ) sf – hoarã armãneascã dit Grãtsii cãtã tu-ascãpitata di Veryea
{ro: sat aromânesc din Grecia}
{fr: village aroumaine de Grèce}
{en: Aromanian village from Greece}

§ duljanit (du-ljĭa-nítŭ) sm, sf duljĭanitã (du-ljĭa-ní-tã), duljanits (du-ljĭa-nítsĭ), duljaniti/duljanite (du-ljĭa-ní-ti) – armãn tsi yini (sh-tradzi arãdãtsina) di cãtrã pãrtsãli di Doljani
{ro: aromân (originar) din Doljani}
{fr: habitant de Doljani}
{en: Aromanian from Doljani}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}
{fr: allé, conduit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn