(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}