DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Gioi

Gioi (Gĭóĭ) sf Gioi (Gĭóĭ) – anpatra dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Njercuri shi Vinjiri;
(expr:
1: Gioea Mari = Gioea dit stãmãna di nãinti di Pashti, dit stãmãna-a Pashtilui;
2: di Gioi sh-pãnã Vinjiri = trã putsãn chiro;
3: di Gioi pãnã n Gioi = tutã stãmãnã ntreagã)
{ro: Joi}
{fr: Jeudi}
{en: Thursday}
ex: tuti Gioili vor tsãneari, cã Gioea i multu-arauã; tuti Gioili tsina la noi; eara Gioi seara sh-acãtsarã sã ndreagã trã numtã; featsi numtã dumneascã, di Gioi pãnã Gioi
(expr: unã stãmãnã ntreagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Njercuri

Njercuri (Njĭér-curĭ) sf Njercuri (Njĭér-curĭ) –
1: dzua dit mesea di stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Martsã sh-Gioi;
2: unã dzãnã (dzauã) dit pãrmiti cu-aestã numã
(expr: tuti-ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: miercuri}
{fr: mercredi}
{en: Wednesday}
ex: Njercurli vor tsãneari; aclo bãna Njercurea (tu pwrmiti: dzãna, dzaua cu numa Njercuri); Njercuri, iuva tu armãnimi nu s-purintã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsinã

tsinã (tsí-nã) sf tsini/tsine (tsí-ni) – measa (mãcarea) ti searã; mãcarea (ghela) di searã;
(expr: shed pi tsinã = stau la measã sh-mãc ti seara)
{ro: cină}
{fr: dîner, souper}
{en: dinner, supper}
ex: adrã tsina (measa ti searã), bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; eara tamam tsina di trimeari; io mash a tsia dzãsh tra s-yinj la tsinã acasã; lu-ashtiptarã pãnã la tsinã; avem oaspits pi tsinã; tsi tsinã avem (mãcari avem ti tsinã)?; lj-apreadunã la el acasã shi-lj tsãnu pri tsinã; ãl cljima pi prãndzu, pi tsinã, cã s-featsirã oaspits bunj; ãl lja nuntru sh-lu tsãni la tsinã, s-tsinã deadun

§ tsin (tsínŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – ljau measa di searã; mãc (trã seara)
{ro: cina}
{fr: dîner, souper}
{en: dine, have supper}
ex: nu tsinai (nu mãcai ti seara) ninga; tsi va s-tsinã (mãcã tri seara)?; yinu s-tsinj (mãts seara) la noi; Gioi tsinãm la hanea-al Misi; tsinã niheam, cã sh-avea tu disagã carni friptã di njel; si scula, loa pãni sh-mãcari, tsina sh-eara sh-intra tu crivati; dupã tsi tsinarã ghini-mushat, Pitlu andzãri lucanitslji spindzurats; ma s-tsinats ntardu, putem s-yinim sh-noi

§ tsinedz (tsí-nedzŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – (unã cu tsin)

§ tsinat (tsi-nátŭ) adg tsinatã (tsi-ná-tã), tsinats (tsi-nátsĭ), tsina-ti/tsinate (tsi-ná-ti) – tsi ari mãcatã ti seara
{ro: cinat}
{fr: qui a soupé}
{en: who had his dinner}
ex: him tsinats (avem mãcatã ti seara)

§ tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) sf tsinãri (tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu tsinã
{ro: acţiunea de a cina, cinare}
{fr: action de dîner, de souper}
{en: action of having supper}
ex: i oara tri tsinari (tra s-mãcãm trã seara); eara ca tu tsinãri (oarili di tsinã); cuvendã pãnã noaptea, tu tsinãri (cãndu s-curdusea la tsinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Vinjiri

Vinjiri (Ví-njirĭ) sf Vinjiri (Ví-njirĭ) –
1: antsintsea dzuã dit stãmãnã (cãndu stãmãna nchiseashti cu Lunea), namisa di Gioi sh-di Sãmbãtã;
2: unã dzãnã (dzauã) dit pãrmiti cu-aestã numã;
(expr:
1: Stã-Vinjiri (Stã-ví-njirĭ), scriatã shi Stãvinjiri = (i) Vinjirea Mari, dzua di nãinti di Pashti, cãndu s-yiurtiseashti moartea-a Hristolui pri crutsi; (ii) Sãmta Vinjiri (Ayea-Paraschivi) unã sãmtã a bisearicãljei a noastrã; (iii) 26-li di Alunar, dzua tu cari bisearica u yiurtiseashti Sãmta Vinjiri, dzuã di mari sãrbãtoari armãneascã tu Pindu, cãndu armãnjlji trag un mari cor dupã tsi easi bisearica;
2: di Gioi sh-pãnã Vinjiri = trã putsãn chiro;
3: u tsãn Vinjirea = nu mi purintu dzua di Vinjiri)
{ro: vineri}
{fr: vendredi}
{en: Friday}
ex: Vinjirea va tsãneari
(expr: dzua di Vinjiri, omlu nu lipseashti si s-purintã); u pitreatsi la sor-sa Vinjirea (dzãna dit pãrmiti); canda-lj featsi Sãmta Vinjiri
(expr: Ayea-Paraschivi); tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri
(expr: 26-li di Alunar, dzua di Stã-Vinjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã