DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alghinã

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anghinari/anghinare

anghinari/anghinare (an-ghi-ná-ri) sf anghinãri (an-ghi-nắrĭ) – plantã cu truplu suptsãri shi ndreptu, cu frãndzãli ca verdzã-albi pi partea di dinãpoi, cu mardzina dintsatã ca di prioni, cu lãludzli aroshi-viniti nviliti cu-unã ca soi di ljushpi cãrnoasi tsi s-mãcã; chinarã
{ro: anghinară}
{fr: artichaut}
{en: artichoke}

§ chinarã (chi-ná-rã) sf chinãri (chi-nắrĭ) – (unã cu anghinari)
ex: un ficior di pi cãmarã, cu cãmeasha di chinarã (anghinarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dijgljin

dijgljin (dij-gljínŭ) (mi) vb I dijgljinai (dij-glji-náĭ), dijgljinam (dij-glji-námŭ), dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) – arup (scot, dispartu, etc.) pãrtsã dit un lucru; arup, scot, es, dispartu, scot dit arãdãtsinã, etc.; (fig: dijgljin = lji fac sã ncaci, bag ngrãnji, zizanji, ntsãpãturi, schinãturi, muzavirlãchi)
{ro: dejghina, detaşa, separa}
{fr: détacher, séparer, désunir, diviser}
{en: detach, separate, divide}
ex: alantu trup di chiparish s-dijgljinã (ishi) dit arãdãtsinã; alumachea di mer va si s-dijgljinã (va s-arupã, va s-cadã)

§ dijgljinat (dij-glji-nátŭ) adg dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinats (dij-glji-nátsĭ), dijgljinati/dijgljinate (dij-glji-ná-ti) – (lugurii) tsi-lj s-ari aruptã (scoasã, etc.) pãrtsã; (parti) tsi easti aruptã dit unã lugurii; (arburi) tsi-ari alumãchili-arupti di-unã furtunã; aruptu, scos (dit arãdãtsinã)
{ro: dejghinat, detaşat, separat}
{fr: détaché, séparé, désuni, divisé}
{en: detached, separated, divided}
ex: la faglu dijgljinat (sicat, cu-alumãchili uscati, arupti sh-cãdzuti; surpat dit arãdãtsinã)

§ dijgljina-ri/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) sf dijgljinãri (dij-glji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi candu tsiva s-dijgljinã
{ro: acţiunea de a dejghina, de a detaşa, de a separa; dejghinare, detaşare, separare}
{fr: action de détacher, de séparer, de désunir, de diviser}
{en: action of detaching, of separating, of dividing}
ex: prunjlji s-uscarã di dizgljinãri

§ dizgljin (diz-gljínŭ) (mi) vb I dizgljinai (diz-glji-náĭ), dizgljinam (diz-glji-námŭ), dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljina-ri/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) – (unã cu dijgljin)
ex: di vimtu mari nã si dizgljinarã (nã s-arupsirã sh-li chirurã alumãchili) doi platanj

§ dizgljinat (diz-glji-nátŭ) adg dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljinats (diz-glji-nátsĭ), dizgljinati/dizgljinate (diz-glji-ná-ti) – (unã cu dijgljinat)

§ dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) sf dizgljinãri (diz-glji-nắrĭ) – (unã cu dijgljinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Yinar2

Yinar2 (Yi-nárŭ) sm fãrã pl – protlu mes dit an; Culugeu, Culujeg, Gulugeu
{ro: Ianuarie}
{fr: Janvier}
{en: January}
ex: ascãpãm di Yinar, himu-n cãlar; tu Yinar featã oili

§ Ghinar (Ghi-nárŭ) sm fãrã pl – (unã cu Yinar2)
ex: tu Ghinar suntu multi sãrbãtori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã