DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

Ipir

Ipir (Í-pirŭ) sm fãrã pl – parti (nai) dit Grãtsii, tsi s-aflã cãtrã Notlu-a Machiduniiljei, tu cari bãneadzã sh-multsã armãnj; Epir
{ro: Epir}
{fr: Épire}
{en: Epirus}

§ Epir (É-pirŭ) sm fãrã pl – (unã cu Ipir)

§ ipirot (i-pi-rótŭ) sm, sf ipiroatã (i-pi-rŭá-tã), ipirots (i-pi-rótsĭ), ipiroati/ipiroate (i-pi-rŭá-ti) – un di-atselj tsi bãneadzã i yini dit Ipir
{ro: epirot}
{fr: habitant d’Épire}
{en: inhabitant of Epirus}

§ epirot (e-pi-rótŭ) sm, sf epiroatã (e-pi-rŭá-tã), epirots (e-pi-rótsĭ), epiroati/epiroate (e-pi-rŭá-ti) – (unã cu epirot)
ex: mãratslji, lai, epirots s-dusirã Mureauã tuts; ma gionj di-armãnjlji epirots sh-ma-alumtãtori di fãrshirots pri lumi, sãnãtati!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãzgã

mãzgã (mắz-gã) sf mãzghi (mắz-ghi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); muzgã, laspi, tinã
{ro: noroi cleios}
{fr: boue visqueuse}
{en: viscous mud}
ex: ncãrcat di sãndzi, di mãzgã (lãschi); mi umplui di mãzgã (lãschi); iu eara mãzgã ma mari, aclo bãga ciciorlu; eara mãzga pãnã la dzinuclji

§ muzgã (múz-gã) sf muzghi (múz-ghi) – (unã cu mãzgã)
ex: peashtili tu muzgã (lãschi)

§ mãzgãlescu (mãz-gã-lés-cu) (mi) vb IV mãzgãlii (mãz-gã-líĭ), mãzgãleam (mãz-gã-leámŭ), mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) – umplu di lãschi; dau cu lãschi; lãspusescu, ntinedz; (fig: mãzgãlescu = dau, murdãripsescu cu milani)
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, salir, crépir}
{en: dirty with mud}
ex: gãshtili s-mãzgã-lea pri padi

§ mãzgãlit (mãz-gã-lítŭ) adg mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãlits (mãz-gã-lítsĭ), mãzgãliti/mãzgãlite (mãz-gã-lí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi ari intratã tu lãschi; lãspusit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, sali, crépi}
{en: dirtied with mud}

§ mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) sf mãzgãliri (mãz-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-umpli cariva cu lãschi; lãspusiri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se salir, de crépir}
{en: action of dirtying with mud}

§ mãzgos (mãz-gósŭ) adg mãzgoasã (mãz-gŭá-sã), mãzgosh (mãz-góshĭ), mãzgoasi/mãzgoase (mãz-gŭá-si) – tsi easti moali, sh-u-adutsi cu mãzga shi alicheashti ca mãzga; tsi easti mplin di/cu mãzgã
{ro: noroios; vâscos}
{fr: boueux; visqueux}
{en: muddy; viscous}
ex: cara avea datã ploai, tutã calea u avum mãzgoasã (cu lãschi); eara tu munti loclu mãzgos (cu multi lãschi) di mizi dizlicheam ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn