DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afan

afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)

§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)

§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc

§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}

§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}

§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Colonja

Colonja (Co-ló-nja) sf fãrã pl – numa-a locurlor (Colonja) dit Arbinishii, namisa di Curceaua shi Deniscu, di ningã Gramusti, locurli di iu fudzirã armãnjlji grãmusteanj tsi s-dusirã tu Vurgãrii, dupã tsi horli a lor furã afãnsiti di Ali Pãshelu; (fig: colonja = atsea tsi s-fatsi cãndu un loc easti cãtãstrãpsit, cu oaminjlji tsi bãneadzã-aclo sh-averli-a lor; afãnizmo, halazmo, ciupulic, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri)
{ro: regiuni din Albania}
{fr: Région d,Albanie}
{en: region in Albania}

§ culunjat (cu-lu-njĭátŭ) sm, sf culunjatã (cu-lu-njĭá-tã), culunjats (cu-lu-njĭátsĭ), culunjati/culunjate (cu-lu-njĭá-ti) – om tsi bãneadzã Colonja; om a curi fumealji s-tradzi di locurli di cãtrã Colonja; culunjar
{ro: locuitor din Colonja}
{fr: habitant de Colonja}
{en: inhabitant of Colonja}
ex: trã nã Lenã culunjatã; atselj cãnj di culunjats

§ culunjar (cu-lu-njĭárŭ) sm, sf culunjarã (cu-lu-njĭá-rã), culunjari (cu-lu-njĭárĭ), culunjari/culunjare (cu-lu-njĭá-ri) – (unã cu culunjat)
ex: muntsãlj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va s-armasirã vedui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trã

trã (trắ; shi forma shcurtã tr-) prip – zbor tsi-aspuni unã ligãturã tsi u au dauã lucri, cãndu un easti itia (sibepea) cã s-fatsi un alantu lucru; cã easti ca un; cã easti di; tra s-aibã tsiva; tri, tã, ti, ditrã, di dupã, cã, cu, cãtrã, etc.;
(expr:
1: trã multsã anj = s-bãnedz multsã anj, s-ai unã banã lungã;
2: lo trã nãinti = lo si s-facã ghini, si mprusteadzã)
{ro: pentru, de, către, în loc de, etc.}
{fr: pour, de, à, dans, vers, à la place de, etc.}
{en: for, after, in, towards, in place of, etc.}
ex: cã va s-u-ai trã eta tutã; aoa-i trã banã; trã totna el durnji; yin dushmanjlji trã cãlcari; ardea mãratslji trã (tra s-aibã) nã featã; trã (dupã) putsãnã oarã ishi feata; lumea lu shtea trã (cã easti ca un) tiflupendar; vã spuneam mini cã trã (dupã) putsãn chiro va s-yinã Hristolu; nchisi trã (cãtrã) Bucureshti; trã tini bat aestã tamburã; nu easti trã mini; trã Colonja io nu-nj hiu; trã un gioni picurar; vinji trã tini; adz trã adz; trã tsi (trã tse, cãtse) furã picurarlji?; trã iu ti ndredz; trã (tu dzua di) Stã-Mãrii va hits aoa; adush aminti tr-aushlu (di-aushlu) tsi lu ngruparã; trapsi trã (cãtrã) n hoarã; dã-nj peani trã (tu loc di) tãmbari; s-ts-apunã trã (cã easti di) castori nã mishinã; mor trã tini (mor tu loclu-a tãu; icã, ti voi multu)

§ trãt (trắtŭ) prip – forma ligatã shi shcurtã al: “trã tu”
{ro: pentru}
{fr: pour, vers}
{en: for, towards}
ex: mash trãt (trã tu, tra si s-aspunã tu) lumi nu eara; tradzi trãt (trã tu, cãtrã) lumea-alantã

§ trã tse (trã-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “trãtse” shi “trã-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tsi, cãtse
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: trã tse (cãtse) plãndzi?; di trã tse nu vrei s-yini la noi? (scriat sh-ca: di trãtse cãtivãrãoarã; icã forma neaprucheatã tu-aestu dictsiunar, ditrãtse)

§ tri (trí) prip – (unã cu trã)
ex: tri atsea, tãlje unã cumãtici; tri alumtari; tri (dupã) niscãnti dzãli; s-njardzim tri (dupã) apã; si nsurã tri (cu) Ana; cã mi vreai tini spusesh, apoi tri (cu) altu njirsesh

§ tri tse (tri-tsé) prip (cãtivãrãoarã, scriat “tritse” shi “tri-tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu trã tse)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urvalã

urvalã (úr-va-lã) sf urvali/urvale (úr-va-li) – atsea tsi-armãni dit unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã s-ari aspartã cã fu apãrãtsitã di lumi; murisci, surpãturã, surpu, dãrãmãturã, hãrapi, hãrapã, halazmo, colonja, grãmadã
{ro: ruină}
{fr: ruine}
{en: ruins}
ex: Muscopulea surpatã cu urvalili n vatrã; prin urvali (surpãturi, dãrãmãturi) virani; ma sum urvalili (halazmadzlji) a ljei; cãndu vedz urvalili (dãrãmãturli) atseali; urvali-lj cãdzu casa; tsi caftsã prit urvalili (surpãturli) aesti?

§ harval (hár-valŭ) adg harvalã (hár-va-lã), harvalj (hár-valjĭ), harvali/harvale (hár-va-li) – (binai) tsi easti ca unã urvalã; (adãrãmintu) tsi easti etim s-cadã di nimutriri; ashi cum easti unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã aspartã sh-apãrãtsitã di lumi
{ro: dărăpănat, în ruină}
{fr: quelque chose de croulant, de branlant, ruine, patraque}
{en: ready tu tumble-down; loose and falling; ruins}
ex: casã veaclji, harvalã (aspartã) sh-mari; hanea eara multu harvalã; poarta s-dishcljisi harvalã; cãljuri strimti sh-casi harvali (veclji sh-etimi s-cadã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã