|
|
mbrumari
RO:bruma, cădere de … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:38973>2014-05-14 22:31:08.219532 »
brumari/brumare
brumari/brumare (bru-má-ri) sf – vedz tu brumã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: brumãbrumã
brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã
§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)
§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)
§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}
§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}
§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)
griv
griv (grívŭ) adg grivã (grí-vã), griyi (gríyĭ) shi grivi (grívĭ), grivi/grive (grí-vi) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur
{ro: sur}
{fr: gris}
{en: gray, grey}
ex: nã bisearicã cu calj griyi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); aveam un cal griv (cal siv, murgul)
§ grivuescu (gri-vu-ĭés-cu) vb IV grivuii (gri-vu-íĭ), grivueam (gri-vu-ĭámŭ), gri-vuitã (gri-vu-í-tã), grivuiri/grivuire (gri-vu-í-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu; fac peri alghi; cãnutsãscu, ncãnutsãscu, alghescu, mushcruescu (fig: grivuescu = aushescu)
{ro: încărunţi}
{fr: devenir gris, grisonner}
{en: go (grow) gray}
ex: eara io, di jali sh-dor, s-grivuescu (s-nj-algheascã perlji) ca nior
§ grivuit (gri-vu-ítŭ) adg grivuitã (gri-vu-í-tã), grivuits (gri-vu-ítsĭ), grivuiti/grivuite (gri-vu-í-ti) – tsi lj-ari alghitã perlji; cãnutsãt, ncãnutsãt, alghit, mushcruit
{ro: încărunţit}
{fr: devenu gris, grisonné}
{en: gone (grown) gray}
ex: barbã njicã, grivuitã (alghitã)
§ grivui-ri/grivuire (gri-vu-í-ri) sf grivuiri (gri-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lji s-algheashti perlu-a omlui; cãnutsãri, ncãnutsãri, alghiri, mushcruiri
{ro: acţiunea de a încărunţi; încărunţire}
{fr: action de devenir gris, de grisonner; grisonnement}
{en: action of going (growing) gray}
§ siv (sívŭ) adg sivã (sí-vã), siyi (síyĭ), sivi/sive (sí-vi) – (unã cu griv)
ex: ncãlicai calu siv (griv)
§ grivãnush (gri-vã-núshĭŭ) adg grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi), grivã-nush (gri-vã-núshĭ), grivãnushi/grivãnushe (gri-vã-nú-shi) – hromã tsi da ca pri griv; psãric
{ro: brumăriu}
{fr: de couleur tirant sur le gris}
{en: grayish}
mandrã
mandrã (mán-drã) sf mãndzrã (mắn-dzrã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) adrat maxus trã arnarea-a cupiilor di oi i di cãpri (di-aradã dit meslu-a Brumarlui pãnã tu-April); cutar, coardã, tsarcu, strungã, arãstoacã;
(expr:
1: aflã mandrã nicãlcatã = cãdzu pri mari tihi;
2: mandrã mplinã di luchi = loc avigljat ma di iu furã tuts)
{ro: ţarc, strungă făcută special pentru timpul de iarnă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; terrain propre à l’hivernage des troupeaux de moutons et de chèvres}
{en: pen, fold, sheep fold; special place where sheep and goats are kept during the winter months}
ex: avem mandra diparti di casã; la mandrã sh-la cãshari el, nu la yitrãtsili; va-nj aguneshti oili dit mandrã?
§ mãndrãnjauã (mãn-drã-njĭá-ŭã) sf mãndrãnjei (mãn-drã-njĭéĭ) – locurli (mandra) iu s-tsãn oili earna tu-arniu; cãshlã di earnã
{ro: câşlă de iarnă}
{fr: quartier d’hiver pour garder les moutons pendant l’hiver}
{en: place to keep the sheep during the winter days}
mbrumari/mbrumare
mbrumari/mbrumare (mbru-má-ri) sf – vedz tu brumã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: brumãNuembru
Nuembru (Nu-ĭém-bru) sm fãrã pl – a 11-lea mes dit an (dupã Sumedru sh-nãintea-a Andreului) cãndu cadi multã brumã; Brumar
{ro: Noiembrie}
{fr: Novembre}
{en: November}
psar
psar (psárŭ) adg psarã (psá-rã), psari (psárĭ), psari/psare (psá-ri) – hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; griv, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur; (fig: psar (sm, sf) = cal griv)
{ro: sur}
{fr: gris}
{en: gray, grey}
ex: tritsea alãganda pi-a lui psar (fig: cal griv); vrutlu-lj psar (fig: cal griv) nu-l xana-vedz
§ psãric (psã-rícŭ) adg psãricã (psã-rí-cã), psãrits (psã-rítsĭ), psãritsi/psã-ritse (psã-rí-tsi) – hromã tsi da ca pri psar; grivãnush; (fig: psãric (sm, sf) = cal psar njic)
{ro: brumăriu}
{fr: de couleur tirant sur le gris}
{en: grayish}
ex: cu doi calj psãrits
sãmtu1
sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)
§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)
§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!
§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)
§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf –
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;
trei
trei (tréĭ shi tré-i) num – numirlu 3 (namisa di 2 shi 4);
(expr:
1: la/tu treilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva trei anj; (ii) la cati trei anj;
2: la/tu treilji (treili) = la/tu atselj i atseali trei;
3: pãnã tu treilji = pãnã tu-a treia oarã; pãnã s-numiri trei;
4: iu suntu doi, na-l sh-nãs trei = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lipseashti iuva;
5: pãnã s-dzãts trei = unãshunã)
{ro: trei}
{fr: trois}
{en: three}
ex: trei ori ãl freadzi Burã, trei ori shi Chita-l freadzi; treili
(expr: atseali trei) dzãli mãri di trimir; s-vã bag a treilor cãti nã ngucitoari; pãn tu treili
(expr: pãnã va s-numir trei) s-nu ti ved ãn fatsã
§ antreilu (an-tréĭ-lu) num ord antreia (an-tré-ĭa) (dupã nomurli di scriari astãsiti Bituli (1997), zborlu antreia lipsea scriari antreea; ma aoa s-fatsi unã exceptsii) – atsel (atsea) tsi nu easti un di protslji doi (protili dauã) ma yini unãshunã dupã elj (eali); atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 3 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash doi (dauã) nãintea-a lui (a ljei); treilu, antreilea
{ro: al treilea}
{fr: le (la) troisième}
{en: the third}
§ treilu (tréĭ-lu) num ord a treia (tré-ĭa) – (unã cu antreilu)
ex: deadi cali a treilui pilister (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreilu; a atsilui pilister tsi easti tu loclu trei, tsi ari doi pilisteri dininti); cari eara a treia hilji al Adam (tu scriarea dit aestu dictsiunar avem shi zborlu: antreia; atsea tsi yinea tu loclu trei tu-aradã, tsi avea dauã surãri ma mãri); vinji la noi a treia (antreia) searã
§ treiaz (tre-ĭázĭ) – antreia dzuã
{ro: a treia zi}
{fr: le troisième jour}
{en: the third day}
ex: a treaz (antreia dzuã) nãpoi acsi; sh-a treaz (antreia dzuã) eara, di-iu shideam, tricu la poartã shi-l vidzui
§ terlu (tér-lu) num ord – (unã cu antreilu)
ex: terlu (antreilu) u vrea mãncarea acrã; terlu avdza, cãndu sh-bãga ureaclja n loc
§ antreilea (an-tréĭ-lea) num ord – (unã cu antreilu)
§ antreilji (an-tréĭ-lji) num antreili/antreile (an-tréĭ-li) – tuts/tuti trei; amin-treilji, amishtreilji, shamintreilji, shamishtreilji;