DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayizmu

ayizmu (a-yíz-mu) vb I ayizmai (a-yiz-máĭ), ayizmam (a-yiz-mámŭ), ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) – adun auãli dit ayinji; yizmu, ghizmedz; (fig: ayizmu = (i) scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); (ii) ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva)
{ro: culege via}
{fr: vendanger}
{en: vin-dange, harvest grapes}
ex: mãni ayizmãm (adunãm avinja); ayiz-mats-lji (fig: dispuljats-lji, loats-lã tut tsi au) cãt ma multu

§ ayiz-mat (a-yiz-mátŭ) adg ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmats (a-yiz-mátsĭ), ayizmati/ayizmate (a-yiz-má-ti) – (ayinea) tsi-lj si-ari adunatã aua; yizmat, ghizmat
{ro: culeasă (via)}
{fr: vendangé (vigne)}
{en: whose grapes have been harvested}
ex: ayinea ayizmatã (tsi-lj s-adunã aua); vinjirã ayizmats (fig: dispuljats di tut tsi-avea)

§ ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) sf ayizmãri (a-yiz-mắrĭ) – adunari di auã; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a culege (struguri); culegere (de struguri)}
{fr: action de vendanger}
{en: action of harvesting grapes}
ex: nu sh-adunã la ayizmari nitsi gãrnuts

§ yizmu (yíz-mu) vb I yizmai (yiz-máĭ), yizmam (yiz-mámŭ), yizmatã (yiz-má-tã), yizmari/yizmare (yiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ yizmat (yiz-mátŭ) adg yizmatã (yiz-má-tã), yiz-mats (yiz-mátsĭ), yizmati/yizmate (yiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ yizmari/yizmare (yiz-má-ri) sf yizmãri (yiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

§ ghizmedz1 (yíz-médzŭ) vb I ghizmai (ghiz-máĭ), ghizmam (ghiz-mámŭ), ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmari/ghizmare (ghiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ ghizmat1 (ghiz-mátŭ) adg ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmats (ghiz-mátsĭ), ghizmati/ghizmate (ghiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ ghizmari1/ghizmare (ghiz-má-ri) sf ghizmãri (ghiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chivernisi/chivernise

chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)

§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini

§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}

§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}
{en: action of governing, of administering, of managing, of maintaining, of saving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drinji/drinje

drinji/drinje (drí-nji) sf pl – atseali shasi (noauã icã doauãsprã-dzatsi) dzãli di Avgustu cãndu muljerli u-au cã nu easti ghini s-aspealã stranjili (sh-cã va s-patã nipãtsãtili ma s-li la)
{ro: cele şase (nouă sau chiar douăsprezece) zile din August pe care femeile aromâne le consideră nefaste pentru spălarea rufelor}
{fr: les six (neuf et même douze) jours du mois d’août considérés par les femmes comme nefastes pour le blanchissage}
{en: the six (nine or even twelve) days of August considered ill-omened for washing clothes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

heavrã1

heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili

§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)

§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?

§ hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) sf hivriri (hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hivreashti; hiuvriri, lãndzidzãri, arcurari, shuplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mari1/mare

mari1/mare (má-ri) adg mari/mare (má-ri), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ), mãri (mắrĭ) shi mari (márĭ) – tsi nãstreatsi unã boi (ilichii, numir, etc.) nolgicã (di-aradã, di mesi); tsi nu easti njic sh-necã di mesi;
(expr:
1: om mari = om cunuscut, di-anami;
2: ma marli = cap, cãpii;
3: s-tradzi (s-tsãni) mari = s-alavdã, s-mãreashti, s-cãmãruseashti, easti fudul;
4: a ma marilui, linti s-nu vindzã = s-nu ti-alavdzã la-atsel tsi easti ma mari di tini)
{ro: mare}
{fr: grand, gros, agé}
{en: big, older in age}
ex: shidzum sum aumbra-a arburlui atsel marli; nu marli, ma atsel njiclu s-cljamã Steryiu; unã mari, alantã mari, cu cupriili dupã ushi; easti mari di anj; cu ma marli (cu-atsel tsi-i ma mari di tini) s-nu ampaturi calu; nãinti s-fats un lucru, ntreabã sh-ma marli; doi oclji vinits, mari; ma marli
(expr: cãpia) a puljlor; chiprili di tsachilji mari; cu mari, cu njits; amãrtii mari (greauã); cãtritsli (cãrãyili) atseali mari; mãni easti Stã-Mãria-atsea Marea (15-li di Avgustu); ayilu Vasili atsel Marli; s-yinã Chichi cama marli; voi hits ma mãri (ma mãri tu ilichii) di el; mãrlji a hoarãljei
(expr: capitli, atselj di frãmti); a marilui nu-lj dzãsh, a mariljei va-lj scriu, a mãrilor va lã dau; ma marli cãndu sh-la fatsa; a ma marilui ãlj gioacã calu; demunlu atsel marli; amirãlu atsel mari; calea mari (lungã sh-largã), calea njicã; agiumsi om mari
(expr: cunuscut, cu-anami); dzãsi cu boatsi mari (vãrtoasã, analtã)

§ mãrimi/mãrime (mã-rí-mi) sf mãrinj (mã-rínjĭ) – harea tsi-aspuni cãt di mari easti un lucru (cãt di-analtu easti, cãt si ntindi, cãt ngreacã, tsi boi ari, cãt chiro tsãni, cãt lutseashti, etc.)
{ro: mărime}
{fr: grandeur}
{en: size}
ex: ca mãrimi nu-lj yini tu uiguni; oda ari mãrimi nimal

§ mãrishor (mã-ri-shĭórŭ) adg mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri), mãrishori (mã-ri-shĭórĭ), mãrishoari/mãrishoare (mã-ri-shĭŭá-ri) – cari easti mari ma nu sh-ahãt!
{ro: mărişor}
{fr: grandelet}
{en: big but not that big}
ex: easti ca mãrishor ficiorlu

§ mãricã (mã-rí-cã) adg (mash fiminin) mãritsi/mãritse (mã-rí-tsi) – tsi easti ma mari ma nu sh-ahãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mer1

mer1 (mérŭ) sm meri (mérĭ) – pom di grãdinã cu frãndzã mãri, uvali, piroasi, cu lilici albi-trandafilii sh-cu-unã mushatã anju-rizmã, criscut di oaminj tu livãdz, bãhceadz, uboari, trã fructili (mearili) mãri tsi li fatsi, di hromã veardi-aroshi-galbinã, cãrnoasi, arucutoasi shi multu nostimi tu mãcari; (fig:
1: mer = lumachi di brad i cupaci stulsitã cu meari aroshi, unã adeti di la numtãli armãneshtsã; expr:
2: mer di Stã-Mãria-Atsea Marea = mer tsi da meari tsi s-coc cãtã tu mesea-a meslui Avgustu;
3: mer di earnã = mer tsi da meari tsi s-coc toamna amãnat sh-tsãn tutã earna;
4: la merlu avdzãt, nu ti du cu saclu mari = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, s-facã di per funi, etc.)
{ro: măr (pom)}
{fr: pommier}
{en: apple tree}
ex: mearili sum mer (pom tsi da meari) cad; siminai un mer tu ubor; tru grãdina-a noastrã, suntu multsã meri; alicirã (anãltsarã) merlu (fig: alumachea di brad stulsitã cu meari) shi flamura pri casã

§ miric (mi-rícŭ) sm mirits (mi-rítsĭ) – mer (pom) njic; mirici
{ro: măr (pom) mic, merişor}
{fr: petit pommier}
{en: small apple tree}

§ mirici (mi-rícĭŭ) sm mirici (mi-rícĭ) – (unã cu miric)
ex: lemnul atsel ãndreptu di cari ãl leagã miricilu easti pãrintili icã dascalu tri ficior

§ mer2 (mérŭ) sn meari/meare (meá-ri) – yimisha faptã di pomlu mer, mari sh-cãrnoasã, cu simintsã tu mesi, cu chealea-aroshi-trandafilii-veardi-galbinã sh-cu-un gustu dultsi-acrishor; muzã, maioshcu; (fig:
1: mer = sin, tsãtsã; expr:
2: mer di fatsã = partea usoasã di pi fatsa-a omlui tsi easi niheamã cãtã nafoarã di-unã parti sh-di-alantã a nariljei; buca-a fatsãljei;
3: mer dit loc = (i) aripani, ripani, repã; (ii) carotã, morcuv;
4: ca merlu-atsel aroshlu = arosh ca merlu, mushat;
5: li gioc mearili cu ea = mi-agioc cu sinili-a ljei; intru tu-ashtirnut cu ea;
6: merlu s-aruts, mpadi nu cadi = s-dzãtsi cãndu laolu adunat easti-ahãntu mari, apitrusit cã un mer arcat tu lao nu poati s-treacã prit lumi shi s-agudeascã loclu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn