DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghegan

ghegan (ghĭé-ganŭ) sm, sf gheganã (ghĭé-ga-nã), gheganj (ghĭé-ganjĭ), ghegani/ghegane (ghĭé-ga-ni) – arbines tsi yini dit pãrtsãli di cãtã Nordu (Njadzãnoapti) ali Arbinshii; ghegã;
(expr: cap di ghegan = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, etc.; cap gros, di crinã, di shinic, di tãgari, etc.)
{ro: albanez care vine din regiunile de Nord ale Albaniei}
{fr: guègue, habitant du nord de l’Albanie}
{en: Albanian originating from, or living in, the North of Albania}
ex: ari un cap di ghegan!
(expr: cap gros, di tãgari)

§ ghegã (ghĭé-gã) sm gheghi (géghĭ) – (unã cu ghegan)
ex: ca furtuna-agiundzi ghegã

§ ghigãrii/ghigãrie (ghi-gã-rí-i) sf ghigãrii (ghi-gã-ríĭ) (scriat shi Ghigãrii) – multimi di gheganj (ghigãria); locurli iu bãneadzã gheganjlji (Ghigãria)
{ro: ţara “gheganjlor”; mulţime de “gheganj”}
{fr: terre des Guègues; nombre des Guègues}
{en: land of “Gheganj”; multitude of “Gheganj”}
ex: gheganjlji dit Ghigãrii (Arbinshia-a gheganjlor); cari s-mi-aflats cu stepsu, spindzurats-mi, nu acshi, azvarna, ca tu Ghigãrii

§ ghigãnescu (ghi-gã-nés-cu) adg ghigãneascã (ghi-gã-neás-cã), ghigãneshtsã (ghi-gã-nésh-tsã), ghigãneshti (ghi-gã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu gheganjlji; tsi yini dit locurli iu bãneadzã gheganjlji; di ghegã
{ro: care aparţine de “gheganj”; de “ghegă”}
{fr: tenant d’un “ghegã”; appartenant à un Ghègue}
{en: that has to do with “Gheganj”; of “Gheganj”}
ex: loa pishtoli ghigãneshti (di gheganj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Grabuva

Grabuva (Grá-bu-va) sf fãrã pl – veaclji hoarã armãneascã dit Arbinishia di adzã
{ro: sat aromânesc din Albania de azi}
{fr: village aroumain en Albanie}
{en: Aromanian village from Albania}

§ grãbuvean (grã-bu-veánŭ) sm, sf grãbuveanã (grã-bu-veá-nã), grãbuveanj (grã-bu-veánjĭ), grãbuveani/grãbuveani (grã-bu-veá-ni) – un tsi bãneadzã tu hoara armãneascã Grabuva dit Arbinshii; un tsi yini dit Grabuva; un a curi pãpãnj s-trag di Grabuva; grãvean
{ro: locuitor din Grabuva; aromăn originar din Grabuva}
{fr: habitant de Grabuva, aroumain originaire de Gra-buva}
{en: Aromanian from Grabuva; Aromanian descendent from Grabuva}

§ grãvean (grã-veánŭ) sm, sf grãveanã (grã-veá-nã), grãveanj (grã-veánjĭ), grãveani/grãveani (grã-veá-ni) – (unã cu grãbuvean)
ex: grãveanj cu sãrits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãtin

lãtin (lã-tínŭ) sm, sf lãtinã (lã-tí-nã), lãtinj (lã-tínjĭ), lãtini/lãtine (lã-tí-ni) –
1: om di miletea-a romanjlor, un popul (strãpãpãnjlj-a armãnjlor) tsi bãna aoa sh-vãrã 2000 di anj tu Italii;
2: crishtin di pisti catolicã a curi cap easti Papa di Roma; latin, catolic; (fig: lãtin = paranumã tsi s-da a arbineshlor di pisti lãtinã, catolicã)
{ro: latin, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: Latin, catholic}
ex: mults dit Arbinshii suntu lãtinj (catolits); mash nãsã s-featsi lãtinã (catolicã)

§ latin (la-tínŭ) sm, sf latinã (la-tí-nã), latinj (la-tínjĭ), latini/latine (la-tí-ni)
ex: strigã ca vãr latin (fig: arbines catolic)

§ lãtinescu (lã-ti-nés-cu) adg lãtineascã (lã-ti-neás-cã), lãtineshtsã (lã-ti-nésh-tsã), lãtineshti/lãtineshte (lã-ti-nésh-ti) –
1: tsi ari s-facã cu miletea-a lãtinjlor (a romanjlor);
2: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; di romanj; di catolits; di lãtinj; latinescu, catolichescu
{ro: larinesc, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: latin, catholic}
ex: bisearicã lãtineascã (catolicã)

§ latinescu (la-ti-nés-cu) adg latineascã (la-ti-neás-cã), latineshtsã (la-ti-nésh-tsã), latineshti/latineshte (la-ti-nésh-ti) – (unã cu lãtinescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

masin

masin (má-sinŭ) sm masinj (má-sinjĭ) – arburi dit locurli caldi (ca, bunãoarã, locurli di deavãrliga di Marea Miditiranã), nu para-analtu, cu frãndzã njits, strimti shi lundzi tsi sta tut anlu pri arburi, nyilicioasi, di-unã hromã veardi-dishcljisã pi partea di prisuprã shi albã tsi da ca pri-asimi pi partea di prighios, sh-cari easti criscut trã yimishili-a lui dit cari sã scoati un multu bun untulemnu; mãsnjeu
{ro: măslin}
{fr: olivier}
{en: olive tree}
ex: sh-tu Arbinshii crescu masinj; masinlu featsi multi masini estan; la noi nu para crescu ghini masinjlji

§ mãsnjeu (mãs-njĭéŭ) sm mãsnjei (mãs-njĭéĭ) – (unã cu masin)
ex: lumachea di mãsnjeu (masin)

§ masinã (má-si-nã) sf masini/masine (má-si-ni) – yimisha di masin, tsi sh-u-adutsi cu-unã purnã njicã cu-un os nuntru, dit cari sã scoati un untulemnu multu bun; masnã, maslã; (fig: masinã = (i) hromã veardi-murnã-lai ca di masinã; tsi lutseashti ca unã masinã; (ii) semnu njic sh-lai ca masina tsi easi cãtivãrãoarã pi chealea-a omlui)
{ro: măslină}
{fr: olive}
{en: olive}
ex: a turcului dã-lj masina shi lja-lj vãtãlahlu; ari unã masinã (fig: semnu njic sh-lai) pri fatsã; cu niheamã cash sh-cu ndauã masini nj-tricui dzua

§ masnã1 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – (unã cu masinã)
ex: mãcã pãni cu masni (masini)

§ maslã1 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masinã)

§ masnã2 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – nyilicirea (ca di masinã) tsi u ari fatsa-a unui lucru; nyilicirea ca di masinã tsi lj-u dai a unui lucru cu undzearea tsi lj-u fats cu unã lugurii; luguria cu cari fats un lucru sã nyiliceascã ca unã masinã
{ro: lustru ca de măslină}
{fr: luisant, vernis}
{en: gloss, glaze}
ex: lj-avea datã masnã (lustru ca di masinã) di nyilicea

§ maslã2 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masnã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

miuzãchear

miuzãchear (mĭu-zã-chĭárŭ) sm, sf miuzãchearã (mĭu-zã-chĭá-rã), miuzãcheari (mĭu-zã-chĭárĭ), miuzãcheari/miuzãcheare (mĭu-zã-chĭá-ri) – armãn tsi bãneadzã tu pãrtsili di Muzãchii, tu Arbinshii; muzãchear
{ro: aromân din regiunea Muzăchie}
{fr: Aroumain qui habite surtout dans la région centrale d’Albanie}
{en: Aromanian living mostly in the central part of Albania}

§ muzãchear (mu-zã-chĭárŭ) sm, sf muzãchearã (mu-zã-chĭá-rã), muzãcheari (mu-zã-chĭárĭ), muzãcheari/muzãcheare (mu-zã-chĭá-ri) – (unã cu miuzãchear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scol

scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcodrãnescu

shcodrãnescu (shco-drã-nés-cu) adg shcodrãneascã (shco-drã-neás-cã), shcodrãneshtsã (shco-drã-nésh-tsã), shcodrãneshti (shco-drã-nésh-ti) – tsi yini dit cãsãbãlu Shcodra dit Arbinshii; tsi easti ca di Shcodra; tsi bãneadzã Shcodra
{ro: şcodrănesc}
{fr: qui vient de Shcodra, ville en Albanie}
{en: that comes from Shcodra, a city in Albania}
ex: armã shcodrãneascã (custumi di Shcodra)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Shipisca

Shipisca (Shí-pis-ca) sf fãrã pl – hoarã armãneascã dit Arbinshii
{ro: sat aromânesc din Albania}
{fr: village Aroumain d’Albanie}
{en: Aromanian village in Albania}

§ shipiscan (shi-pis-cánŭ) sm, sf, adg shipiscanã (shi-pis-cá-nã), shipiscanj (shi-pis-cánjĭ), shipiscani/shipiscane (shi-pis-cá-ni) – om cari s-amintã, bãneadzã icã yini di Shipisca; tsi ari s-facã cu Shipisca
{ro: locuitor din Shipisca}
{fr: habitant de Shipisca}
{en: inhabitant of Shipisca}
ex: shipiscanj, gionj ningrupats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã