DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

Andreu

Andreu (An-dréŭ) sm fãrã pl – atsel dit soni mes a anlui; An-drelush, Ndriu, Ndreu, Dechemvriu
{ro: Decembrie}
{fr: Dé-cembre}
{en: December}
ex: pri Andreu cãdzu neauã

§ An-drelush (An-dre-lúshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)

§ Ndreu (Ndréŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndreulu ari 31 di dzãli; ndeasã Ndreu, ndeasã

§ Ndriu (Ndríŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndriulu nzurluseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brumã

brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã

§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)

§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)

§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}

§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}

§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Crãciun1

Crãciun1 (Crã-cĭúnŭ) sm fãrã pl – dzãlili dit an (25-li tu 27-li di Andreu) tsi crishtinjlji yiurtisescu dzua tsi s-amintã Hristolu;
(expr: di Crãciun-Crãciun = arar, putsãni ori)
{ro: Crăciun}
{fr: Noël}
{en: Christmas}
ex: cucoate s-armãnj agiun sh-fãr-di peani la Crãciun; trã Crãciun, foclu ardi cã featã ursa; deavãrliga di Crãciun, budzãli nu pot s-nj-adun

§ Cãrciun (Cãr-cĭúnŭ) sm fãrã pl – (unã cu Crãciun1)

§ crãciun2 (crã-cĭúnŭ) sm crãciunj (crã-cĭúnjĭ) – cutsur (cuciubã) tsi s-ardi tu vatrã seara di nãintea-a Crãciunlui; babnic
{ro: buştean}
{fr: bûche de Noël}
{en: log of wood thrown in the fire the night before Christmas}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji (s-fac jar babnitsili; [bãgats oarã cã tu zborlu “njireadzã” avem unã exceptsii: botsli “n” shi “j” s-avdu ahoryea]; acãtsarã s-arucuteascã crãciunj; trã Crãciun, tu foclu yiu s-arucã nãshti trupuri mãri di arburi tsi s-cljamã crãciunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

toamnã

toamnã (tŭám-nã) sf toamni/toamne (tŭám-ni) shi tomnji (tóm-nji) shi tomnuri (tóm-nurĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di vearã shi earnã (dit 23-li di Yizmãciunj tu 22-li di-Andreu) cãndu chirolu arãtseashti, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji vishtidzãscu;
(expr:
1: toamna (ca adv) = chirolu di toamnã;
2: di toamnã = (i) cãndu va s-yinã toamna; toamna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di toamnã, (stranji) tsi s-poartã toamna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; etc.; tumnescu, tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets;
3: di cu toamnã = hiindalui ninga toamnã, ninga niishitã (nibitisitã) toamna;
4: pãnã (tu intrata) di toamnã = pãnã tu nchisita (intrata) a toamnãljei; pãnã tu ishita di vearã;
5: aestã toamnã = toamna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-toamna = toamna-a anlui tsi tricu, toamna di-aoa sh-un an)
{ro: toamnă}
{fr: automne}
{en: autumn}
ex: vinji toamna shi cu ploili; di toamnã
(expr: toamna tsi yini) va s-lji yinã tatã-su; cash di toamnã (tsi s-fatsi toamna, tumnãrescu); tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; eara toamnã cu neguri greali

§ njadzã-toamnã (njĭá-dzã-tŭám-nã) adv – mesea di toamnã
{ro: la mijloc de toamnă}
{fr: au milieu de l’automne}
{en: mid-automn}

§ tumnã-rescu (tum-nã-rés-cu) adg tumnãreascã (tum-nã-reás-cã), tumnã-reshtsã (tum-nã-résh-tsã), tumnãreshti/tumnãreshte (tum-nã-résh-ti) – tsi easti di toamnã i ca toamna; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; (stranj) tsi s-poartã toamna; (yimishi) tsi s-coatsi, s-aseashti shi s-adunã toamna; tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets
{ro: tomnatic}
{fr: d’automne, automnal}
{en: of autumn, autumnal}
ex: cash tumnãrescu (di toamnã, faptu cu laptili di toamnã)

§ tunãrescu (tu-nã-rés-cu) adg tunãreascã (tu-nã-reás-cã), tunãreshtsã (tu-nã-résh-tsã), tunãreshti/tunãreshte (tu-nã-résh-ti) – (unã cu tumnãrescu)
ex: cash tunãrescu

§ tunãrets (tu-nã-rétsŭ) adg tunãreatsã (tu-nã-reá-tsã), tunãrets (tu-nã-rétsĭ), tunãrets (tu-nã-rétsĭ) – (unã cu tumnãrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn