DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alun

alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj

§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni

§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)

§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}

§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)

§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)

§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brumã

brumã (brú-mã) sf brumi/brume (brú-mi) – crustali di neauã i gljatsã tsi s-fac shi cad pri loc (earbã) noptsãli arcuroasi di primãvearã i toamnã;
(expr: bruma s-ti-adunã = s-ti lja neclu!, s-mori)
{ro: brumă}
{fr: gelée blanche, frimas, givre}
{en: frost, rime}
ex: nu ntunicã, apiri... apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma); hilja-a brumãljei sh-al vint; si-nj ti-adunã bruma!
(expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brumã, va s-dishcljidã chirolu; unã brumã di-atseali tsi erghili li zgrumã

§ brumos (bru-mósŭ) adg brumoasã (bru-mŭá-sã), brumosh (bru-móshĭ), brumoa-si/brumoase (bru-mŭá-si) – (loc) tsi easti-acupirit di brumã; (chiro) tsi cadi brumã; cu brumã
{ro: brumos}
{fr: couvert de givre, givré}
{en: covered with frost, frosty}
ex: avum dzãli brumoasi (cu brumã)

§ brumeadzã (bru-meá-dzã) vb 1 unipirs brumã (bru-mắ), bruma (bru-má), brumatã (bru-má-tã), bruma-ri/brumare (bru-má-ri) – bruma acoapirã loclu (earba); bruma agudeashti earba (fisuljili, etc.); cadi bruma
{ro: cădea bruma}
{fr: geler blanc}
{en: cover with frost (rime)}
ex: fisuljili s-brumarã (li-agudi bruma)

§ brumat (bru-mátŭ) adg brumatã (bru-má-tã), brumats (bru-mátsĭ), brumati/brumate (bru-má-ti) – acupirit di brumã; agudit di brumã
{ro: acoperit (lovit) de brumă}
{fr: couvert de frimas; champlé}
{en: covered with frost (rime)}

§ bruma-ri/brumare (bru-má-ri) sf brumãri (bru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi bruma sh-acoapirã loclu
{ro: acţiunea de a cădea bruma}
{fr: action de geler blanc}
{en: action of covering with frost (rime)}

§ mbrum (mbrúmŭ) vb 1 mbrumai (mbru-máĭ), mbrumam (mbru-mámŭ), mbrumatã (mbru-má-tã), mbruma-ri/mbrumare (mbru-má-ri) – fac s-cadã (cadi) bruma (i tsiva ca bruma) pri loc; bruma acoapirã loclu (earba); (fig: mbrum = fac s-cadã tsiva ca bruma pri un lucru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciresh

ciresh (ci-réshĭŭ) sm ciresh (ci-réshĭ) – pom, cu frãndzã uvali shi lundzi, tsi fatsi lilici albi primuveara, criscut di om tu livãdz icã bãhceadz, trã yimishili (cireashili) njits sh-aroshi (cu-un os nãuntru) tsi li fatsi, dultsi sh-buni tu mãcari
{ro: cireş}
{fr: cerisier}
{en: cherry tree}
ex: bati sh-cuclu pri ciresh; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui

§ cireashi/cireashe (ci-reá-shi) sf cireashi/cireashe (ci-reá-shi) – yimisha faptã di pomlu ciresh, njicã, cãrnoasã sh-cu-un os nuntru, aroshi icã galbinã;
(expr:
1: cireashi n gurã = lucru tsi lu-ari omlu etim, lucru trã cari nu-ari-ananghi s-facã vãrã copus;
2: ca cireasha-atsea coaptã = cu multã nearãvdari (ashi cum ashteptsã s-cadã cãt cama-agonja cireashili coapti di pi pom), cu multã cãldurã, cu vreari, cu dultseami;
3: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali nibunili)
{ro: cireaşă}
{fr: cerise}
{en: cherry}
ex: cireashili s-coapsirã; lj-apreasi limba peri pãnã s-u lja, sh-tora s-lj-u da a vãsiljelui cireashi n gurã?
(expr: s-lj-u da etimã?); lu-ashtipta cu gura hãscatã tuts, ca cireasha-atsea coapta
(expr: cu multã nearãvdari); lu-aveaglji ca cireasha-atsea coapta; shi eara mushatã cum nu si spuni, shi naltã shi aruminã ca cireasha coaptã (aroshi la fatsã ca cireasha coaptã); u videai cum cãdea, ca vãrã cireashi coaptã

§ cirishar1 (ci-ri-shĭárŭ) sm cirishari (ci-ri-shĭárĭ) – omlu tsi vindi cireashi (n cali i tu ducheani)
{ro: vânzător de cireşi}
{fr: vendeur de cerises}
{en: cherry seller}
ex: cirisharlu li vindu cireashili

§ Cirishar2 (Ci-ri-shĭárŭ) sm fãrã pl – atsel di-anshasilea mes a anlui (cãndu s-coc cireashili, namisa di Mai shi Alunar); Chershar, Tsirishar, Heristi, Tiristi
{ro: Iunie}
{fr: Juin}
{en: June}
ex: tu meslu-al Cirishar s-fac cireashili; di pri meslu Cirishar; Cirisharlu li coapsi poamili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frumã2

frumã2 (frú-mã) sf frumi/frume (frú-mi) – lustrul (gileaea, nyili-cirea) aspusã di-unã fatsã lutsitã, proaspitã, freshcã; lustru, maslã, masnã, gileai, virnichi;
(expr: dau (trag, stau) pri unã frumã = dau (stau) pri unã hromã lutsitã, arãsitã, proapsitã)
{ro: lustru}
{fr: vernis, vernir}
{en: lustre, gloss}
ex: lã trapsi unã frumã Alunarlu; lilicea dit mãnã stã pri frumã-lj pãnã easti proaspitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murminji/murminje

murminji/murminje (mur-mí-nji) sf pl – protili 12 dzãli dit Avgustu tsi pãrãstisescu cati mes a anlui (prota dzuã di Avgustu aspuni cum va s-hibã chirolu dit Avgustu, andoaua dzuã aspuni chirolu dit Yizmãciunj, … shi chirolu dit atsea dit soni dzuã, 12-li di Avgustu, pãrãstiseashti Alunarlu dit anlu tsi yini); murmii, miruminji, muruminji
{ro: primele 12 zile din August, fiecare dintre ele reprezentând una din cele 12 luni ale anului ce urmează}
{fr: les premiers 12 jours du mois d’août représentant chacun les douze mois à venir}
{en: the first 12 days of August, each one representing one of the following months}
ex: di mãni acatsã murminjili; tu Avgustu s-ved murminjili

§ murmii/murmie (mur-mí-i) sf pl – (unã cu murminji)

§ miruminji/miruminje (mi-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)
ex: tu Avgustu s-ved miruminjili

§ muruminji/mu-ruminje (mu-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pantaloni/pantalone

pantaloni/pantalone (pan-ta-ló-ni) sf pantalonj (pan-ta-lónj) – stranj purtat aoa sh-un chiro mash di bãrbats (ma adzã purtat multu sh-di muljeri tu loc di giupã), cari nvileashti truplu-a omlui nghios di mesi, pristi zmeani, cu cati cicior acupirit ahoryea; lerghi
{ro: pantaloni}
{fr: pantalon}
{en: trousers}
ex: purta pantaloni di sirmã; nu-nj crui ghini pantalonjli

§ pantalunar (pan-ta-lu-nárŭ) adg pantalunarã (pan-ta-lu-ná-rã), pantalunari (pan-ta-lu-nárĭ), pantalunari/pantalunare (pan-ta-lu-ná-ri) – bãrbat (muljari) tsi poartã pantaloni; zbor tsi s-dzãtsea ma multu aoa sh-un chiro trã bãrbatslji tsi purta stranji ivrupineshti
{ro: pantalonar}
{fr: homme (femme) habillé en pantalons (à la manière occidentale)}
{en: man (woman) wearing trousers (as western men do}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã