DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ljertu

ljertu (ljĭér-tu) (mi) vb I ljirtai (ljir-táĭ), ljirtam (ljir-támŭ), ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtari/ljirtare (ljir-tá-ri) – nu lj-u voi a unui tr-atseali tsi nj-ari faptã (shi-lj li agãrshescu); nu-lj fac tsiva a atsilui tsi-nj stipseashti; nu mata caftu sã-nj si plãteascã nãpoi unã borgi tsi-nj si cadi; simbãtsescu;
(expr:
1: lu ljirtã Dumnidzã = l-lo Dumnidzã, lji ncljisi ocljilj trã totna, muri;
2: ljirtatlu = atsel tsi fu ljirtat di Dumnidzã, tsi muri, mortul;
3: Dumnidzã s-lu ljartã = zbor tsi s-dzãtsi la moartea-a unui, rigeaea ca Dumnidzã s-lji ljartã a mortului, amãrtiili tsi-ari faptã tu banã;
4: mi ljertu cu pãrintsãlj, cu soea, cu fratslji, etc. = mi dispartu di (nj-ljau sãnãtati di la) pãrintsã, soi, frats, etc. cãndu fug ti multu chiro, cãndu mor pãrintsãlj, etc.;
5: mi ljertu di-un lucru = mi dispartu di-un lucru, nj-cher umutea di la un lucru, dusi, lu-agãrshescu;
6: nj-ljau ljirtari cu cariva = lu ljertu sh-mi ljartã cãndu nã dispãrtsãm (di tsi n-avem faptã un a altui), cã nu sã shtii ma s-nã videm altãoarã;
7: ljirtari nu-ari = nu-ari ascãpari; simbãtsiri)
{ro: ierta}
{fr: pardonner}
{en: forgive}
ex: dupã-atseali tsi-lj feci, nu va mi ljartã vãrãoarã; di oara aestã mi ljirtã; oara-aestã, dzãsi, ti ljertu, ma s-ts-adunj mintea cu tini; nu vã ljertu pãnã s-nu njirdzets s-adutsets atsea prici; scoasirã vlãstari shi acshitsi-lj si ljirtarã picatili; sibepea cari featsi si-lj si ljartã picatili; dupã tsi s-ljirtã cu
(expr: dupã tsi sh-lo sãnãtati di la) pãrintsãlj shi fratslj-a lui; lu ljirtã di (nu-lj mata caftã s-lj-u plãteascã nãpoi) borgea tsi avea s-lja; ljartã-ti di nãs
(expr: agãrsha-l, dusi, lja-ts umutea di la el); s-ljirtã
(expr: s-dispãrtsã) amirãlu di cãni; l-ljirtã Dumnidzã
(expr: du-si, muri); Dumnidzã s-lu ljartã, cã nu fu un om arãu

§ ljirtat (ljir-tátŭ) adg ljirtatã (ljir-tá-tã), ljirtats (ljir-tátsĭ), ljirtati/ljirtate (ljir-tá-ti) – tsi nu va-lj si facã tsiva trã stepsul tsi featsi; tsi nu-lj si caftã s-plãteascã nãpoi unã borgi; simbãtsit
{ro: iertat}
{fr: pardonné}
{en: forgiven}
ex: atumtsea picatili a tali va s-hibã ljirtati; ljirtati s-hibã tuti; s-nu ishim di grailu cu limba di moarti a ljirtatlui pãrinti
(expr: a pãrintilui tsi easti mortu); feata a mea, ljirtata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nveastã

nveastã (nveás-tã) sf nveasti/nveaste (nveás-ti) – muljari tsi easti mãrtatã pi-un bãrbat; nicuchira-a unui bãrbat; ãnveastã, niveastã, nicuchirã, muljari; (fig: nveastã = muljari tinirã (tu anj) tu ilichia tsi poati si s-mãritã; expr:
2: nveastã noauã = nveastã tsi-sh bãgã curuna atsea dzuã i cu ndauã dzãli ma ninti; mãireasã;
3: nj-u dau (feata) nveastã la cariva = lj-u dau (feata) s-u lja ti nveastã, ti muljari, ti nicuchirã;
4: mãc ca nveasta nauã = mãc dip niheamã, cum mãca nveastili nali, di-arshini, cãndu intra tu casa-a socrilor;
5: bunã-i nveasta, mash cã-i oarbã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu tsiva nu-ari lucrul atsel ma lipsitlu;
6: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni;
7: lja-l la numtã s-tsã bashi nveasta = lj-fats un bun a unui, tra s-ts-aducã mash cripãri)
{ro: nevastă, soţie; femeie tânără; mireasă}
{fr: jeune épouse; jeune femme; nouvelle mariée}
{en: young wife; young lady; bride}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; nveasta (nicuchira) al Mihali easti bunã; lja nveastã (nicuchirã) di soi sh-cãtsauã di la oi; nveasta-a ta, ca arada-a ta; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; u cãftai, ma nu va nj-u da ti nveastã; multi nveasti (fig: muljeri tiniri) s-adunarã n cor; nveasta (muljarea, nicuchira) easti bunã, ma nu easti-armãnã; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; corlu-l trãdzea nveasta noauã; di-atselj tsi bagã nveasta nauã n cor; mãcã ca nveastã nauã
(expr: mãcã putsãn); arushnos ca nveastã noauã; nu escu nveastã (nveastã nauã) ca s-mi ncljin; nveasta nauã trãdzea corlu shi si ncljina; meashti nveastã (nveastã nauã), meashti sh-mãnjli bashi; u loarã nveasta-atsea nauã sh-fudzirã; va nveasta cu grambolu, lumea tutã va; s-nj-u dai nveastã
(expr: s-nj-u dai s-u ljau ti muljari); lja nveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã Dumnidzã

§ ãnveastã (ãn-veás-tã) sf ãnveasti/ãn-veaste (ãn-veás-ti) – (unã cu nveastã)

§ niveastã (ni-veás-tã) sf niveasti/niveaste (ni-veás-ti) – (unã cu nveastã)
ex: nj-muri ni-veasta (muljarea, nicuchira); niveastã mushatã, adratã sh-nibã-shatã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi

§ nivisticã (ni-vis-tí-cã) sf nivistitsi/nivistitse (ni-vis-tí-tsi) – zbor tsi s-dzãtsi a unei muljari cãndu easti hãidipsitã; nveastã ma njicã di boi i anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn